Skip to content
Social Știri

România are 5,1 milioane de pensionari, dar mulţi continuă să muncească

 

Problema demografică este un aspect preocupant și pentru bancherii centrali români. În cel mai recent Raport privind stabilitatea, BNR arată intensitatea ridicată a emigrației în rândul tinerilor, alături de fenomenul de îmbătrânire a populației, poate influența semnificativ evoluțiile economice viitoare din România.

Potrivit unui comunicat de joi al INS, numărul mediu de pensionari a fost de 5,18 milioane de români, în scădere cu 17.000 de persoane faţă de trimestrul precedent. Pensia medie lunară a fost de 1227 lei, în creṣtere cu 0,3% faṭă de trimestrul precedent. În anul 2018 sumele cuvenite drept pensii au fost de 73.22 miliarde lei, cu 9,2% mai mari comparativ cu anul 2017.

În anul 2018, numărul mediu al pensionarilor a fost de 5,2 milioane de oameni. Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari. Deşi în rândul pensionarilor femeile sunt în majoritatea cazurilor mai numeroase, pensia medie lunară ce revine acestora este mai mică decât cea a bărbaţilor pentru toate categoriile de pensii, făcând excepţie doar pensionarele provenite din fostul sistem al agricultorilor. Anul trecut, pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1126 lei, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 500 de lei (903 lei în judeţul Botoṣani faţă de 1434 lei în Municipiul Bucureşti).

Pentru a atinge obiectivul naţional de 70 de procente – rată de ocupare a forţei de muncă pentru populaţia cu vârsta între 20 şi 64 de ani până în anul 2020, România trebuie să crească semnificativ rata de angajare a populaţiei active. Pe viitor, se preconizează, de asemenea, că venitul suplimentar din muncă va deveni mai important pentru populația în vârstă, deoarece se estimează că rolul sistemului de pensii de a furniza venituri populaţiei vârstnice din România va scădea, atât în ceea ce priveşte acoperirea populaţiei, cât şi nivelul pensiilor. Munca la vârste înaintate trebuie deci să fie încurajată, deoarece rezultatele pot fi pozitive, atât pentru cei în cauză, respectiv pentru creșterea economică a României. În timp ce necesitatea unei vieți active mai lungi nu este încă universal acceptată de societatea românească, unele segmente ale populației au o atitudine pozitivă față de această idee, inclusiv femeile, persoanele cu un grad mai ridicat de educație și persoanele care au dificultăți financiare”, se arată în Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice, conform hotnews.ro.

 

Trecerea de la muncă la viață de pensionar are efecte profunde, resimțite de fiecare român în mod personal. De regulă, femeile traversează cu mai multă ușurință acest eveniment față de bărbați, explicabil prin rolul asumat de femei în familie- fiind mai ocupate cu rezolvarea diferitelor activități gospodărești și deci, având de îndeplinit activități cotidiene utile, privesc cu oarecare detașare ieșirea la pensie și uneori chiar că o ușurare de sarcini. În schimb bărbații (mai puțin implicați în asemenea activități) se văd inutili, manifestând indispoziție și uneori insatisfacție și apatie.

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *