România este în continuare țara cu cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană. În luna iunie, rata inflației a fost de 5,8%. Banca Națională a României (BNR) avertizează că aceasta va mai crește în lunile următoare, pe fondul expirării plafonării prețurilor la energie electrică și al deciziei de majorare a TVA și a accizelor, potrivit Agerpres.
Membrii Consiliului de Administrație al BNR estimează că perspectiva apropiată a inflației se înrăutățește accentuat, ca urmare a măsurilor luate de Guvern:
- expirarea de la 1 iulie 2025 a schemei de plafonare a prețului la energia electrică
- majorarea de la 1 august 2025 a a cotelor TVA și a accizelor
Sub impactul acestor măsuri, rata anuală a inflației este așteptată să crească considerabil în următoarele luni, urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp, se arată în Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR din 8 iulie 2025.
Inflația va crește „considerabil”
„O asemenea creștere ar putea afecta anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung, mai ales în contextul deviației ample și prelungite de la intervalul țintei a ratei anuale a inflației din ultimii ani, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului, evocând și eventualele influențe inflaționiste mai mari venite din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și utilităților, precum și din evoluția viitoare a prețurilor unor alimente, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile”, se subliniază în document.
Potrivit sursei citate, s-a convenit că impactul inflaționist anticipat a fi generat în trimestrul III de cele două șocuri succesive pe partea ofertei are un caracter tranzitoriu, fiind de așteptat ca acesta să antreneze odată cu epuizarea lui, peste patru trimestre, o amplă corecție descendentă a traiectoriei dinamicii anuale a inflației.
În același timp, implementarea, în ansamblul său, a pachetului de consolidare fiscală recent adoptat este de natură să intensifice presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, în principal prin efectele exercitate, pe multiple căi, asupra cererii agregate.
Acestora li se vor alătura efectele scăderii temporare a puterii de cumpărare a populației sub influența puseului inflaționist provocat de cele două șocuri majore pe partea ofertei, ce vor afecta prioritar cererea de consum, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului. S-a apreciat în mod unanim că, într-un astfel de context, riscurile la adresa anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu sunt relativ reduse, dar reclamă monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor.
Pe orizontul apropiat de timp, presiunile factorilor fundamentali vor rămâne inflaționiste, dar în atenuare mai pronunțată decât s-a anticipat în luna mai, au concluzionat membrii Consiliului, evidențiind perspectiva adâncirii accentuate a deficitului de cerere agregată în trimestrele II și III, inclusiv în raport cu previziunile precedente, dar și decalajele temporare necesare manifestării efectelor dezinflaționiste astfel generate, precum și probabila menținere la un nivel ridicat a dinamicii anuale a costurilor salariale unitare din sectorul privat, relativ în linie cu previziunile precedente.
România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE
În luna mai, banca centrală a revizuit în creștere, la 4,6%, de la 3,8% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025.
Însă, doar pentru luna iunie, Eurostat a anunțat joi o rată a inflației de 5,8%, cea mai mare din Uniunea Europeană.
În iunie 2025, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost: Cipru (0,5%), Franţa (0,9%) şi Irlanda (1,6%).
La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost: România (5,8%), Estonia (5,2%), Slovacia şi Ungaria (ambele cu 4,6%), notează antena3.ro.
Comparativ cu situaţia din mai 2025, rata anuală a inflaţiei a scăzut în cinci state membre şi a crescut în 22 state membre, inclusiv în România (de la 5,4% până la 5,8%).
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
