Skip to content
Politică

România, Balcanii și terorismul. Un fost șef al SIE arată adevăratele pericole pentru regiune EXCLUSIV

worldatlas.com

O știre de marți care a trecut aproape neobservată în peisajul mediatic autohton avea în centrul ei declarația unui șef de la Europol, care avertiza că peste 1.000 de europeni (dintre care 800 de balcanici) au fost depistați recent drept membri ai organizației teroriste Statul Islamic. Statistica a fost prezentată la Sofia, în condițiile în care Bulgaria deține acum președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

CITIȚI ȘI: Europol, semnal de alarmă: sute de balcanici, înrolați în Statul Islamic

Ei bine, în acest context, redacția PSnews.ro a stat de vorbă cu Cătălin Harnagea, cel care a condus Serviciul de Informații Externe (SIE) între 1997 și 2001. Concret: am vrut să aflăm în ce măsură cifrele de mai sus ar trebui să îngrijoreze România, în contextul în care țara noastră este programată să preia în 2019 aceeași președinție rotativă a Consiliului UE.

La rândul lui, Harnagea a evidențiat o tendință actuală a mișcărilor teroriste – și anume atomizarea, care face mai greu de monitorizat suspecții de terorism, dat fiind că aceștia nu mai fac parte dintr-o organizație anume, ci de multe ori acționează independent.

„Până la urmă, e normal să fie din Balcani, pentru că în Balcani mai sunt câteva țări care au chiar majorități musulmane (mă refer la Bosnia, la Albania). Dar ar trebui să ne îngrijoreze, fiindcă de vreo doi ani de zile cei care fac anumite studii pe subiectul mișcării ISIS au ajuns la concluzia că sfârșitul acestei povești poate declanșa o mulțime de activități teroriste punctuale pe teritoriul nu numai al Europei. Fiindcă ei au venit și din zona Asiei (mai ales fostele țări sovietice), și din Africa și așa mai departe. Iar încetarea conflictului de acolo practic îi trimite acasă sau în alte organizații cu activitate tot teroristă sau apropiată. Astfel – după cei mai mulți – se vor mări focarele de activități teroriste (împotriva unor autorități, a unor persoane, a unor state, a unor obiective militare, a unor minorități șamd). Oprirea de acolo a ISIS duce la atomizarea organizației. Și atunci ne putem trezi în Balcani și chiar în Europa de Vest cu foarte multe probleme și conflicte și atentate. Deci întotdeauna e mai periculoasă atomizarea decât organizația teroristă în sine.

De altfel, ați și văzut că noua tendință a atentatelor teroriste (și anume: partea cu persoane care nu aparțin unei organigrame teroriste, ci sunt aparent independente) e mai periculoasă decât organizațiile ierarhizate, fiindcă e mai greu să știi că vor produce ceva. Organizațiile ierarhizate le știi – ele sunt un fel de entități militare. Dar dacă ei sunt atomizați, atunci e mai complicat să știi unde, cum, când, ce fac și dacă vor produce un atentat, a explicat Cătălin Harnagea pentru PSnews.ro.

În continuare, ex-directorul SIE a avertizat că România are motive de îngrijorare, întrucât altă tendință a terorismului contemporan este – pe lângă atomizare – folosirea unor unelte absolut comune, disponibile în orice gospodărie (ciocane, oale sub presiune pline cu cuie etc.).

„Însă pe undeva zona asta central- și est-europeană a fost ocolită de terorism, în primul rând pentru că nu prea suntem interesanți (nu numai noi, ci și Ungaria, Polonia, Cehia – n-ați auzit de atentate teroriste acolo, unele care să fie organizate de celule cunoscute). De ce? Fiindcă teroriștii preferă impact mediatic maxim. Iar ca să-l ai trebuie să te gândești – ca la televizor – să ai o audiență maximă: îți trebuie o locație de impact, îți trebuie un șoc puternic… Adică să provoci un atentat terorist acolo unde nu se așteaptă nimeni, în locuri care sunt cu miile în lume: stații de metrou, aeroporturi – cum zic ei: «soft targets», adică zone neprotejate, nesecurizate. Nu sunt unități militare sau secții de poliție. Sunt locuri unde lumea se plimbă.

În plus, în ultimii 2-3 ani se folosesc unelte neconvenționale de a provoca un atentat terorist: camioane, ciocane, oale sub presiune umplute cu șaibe sau șuruburi (cum au făcut ăia de la Boston)… adică lucruri care sunt normale în fiecare casă. Astfel, șocul va fi mai puternic, fiindcă toată lumea o să spună că poate le era greu să facă rost de o armă sau de o grenadă sau de un exploziv. Pe când obiecte ca astea găsești oriunde. Astfel de atentate se pot întâmpla oriunde: la colțul străzii, la mine în bloc, la mine în casă, în locuri de joacă a copiilor șamd. Șocul emoțional e mult mai puternic.

România are motive de îngrijorare. Să nu uităm că în zona asta se întorc acasă cam o mie de de indivizi, iar oamenii ăia s-au dus acolo motivați să lupte. Ei sunt împotriva unui principiu de guvernare – fiindcă ei s-au dus mai mult ca o formă de anarhie, ca să construiască un stat care n-a fost niciodată, un stat virtual, «califatul»! Așadar, sigur că ei sunt neadaptați. Și atunci pot provoca atentate mai rapid, mai ales că sunt de aici, din zona noastră, foarte aproape de noi. Adică nu trebuie să se ducă la Paris sau la Berlin, ci pot veni la Belgrad sau la Timișoara. Deci este un pericol.

În general, sunt proceduri-standard (pentru prevenirea și combaterea terorismului – n.r.), dar în fața unor atentate făcute individual e foarte complicat să le preîntâmpini. Aproape 99% n-ai cum să le preîntâmpini, fiindcă ar trebui să îi monitorizezi pe toți, tot timpul (să-i urmărești, să le asculți telefoanele): și pe cunoscuții lor, și pe persoanele cu care se întâlnesc etc. – ceea ce nu se poate. S-a observat că e imposibil modul ăsta de a supraveghea, că tot scapă unul-doi-trei. Și atunci poți să mergi pe informații directe, luate din anumite surse umane (adică nu tehnice), ca să protejezi, de exemplu, anumite locații cu o anumită simbolistică, pentru a provoca un șoc. Fiindcă ei acolo se duc; nu fac, de exemplu, un atentat la Caracal. Mai fac, de exemplu, atentate în zone nepăzite. Adică sunt niște matrice: s-a văzut că se întâmplă atentate în anumite locuri și atunci pe ălea trebuie să le protejezi mai mult – de pildă, târgurile de Paște sau de Crăciun, când lumea nu se gândește la atentate. De exemplu, eu am observat acum, la târgul de Crăciun din fața Parlamentului, că ei au pus niște apărătoare din beton care au înconjurat spațiul respectiv. Deci cineva a fost atent să ofere cât de cât o protecție – adică nu se putea intra în spațiul ăla cu un camion. Sunt niște modele pe care, dacă le gândești și ești atent, poți să te păzești cât de cât, dar nu sută la sută. N-ai cum! Ar fi practic imposibil”, a punctat fostul șef al spionajului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *