Seria editorială „România din Primării” continuă la PS News cu vocea administrațiilor locale. În exclusivitate pentru PS News, primarul comunei Corbeanca, Ștefan Apăteanu, aflat la primul mandat, descrie o administrație locală prinsă între creșterea accelerată a populației reale, lipsa fondurilor europene disponibile și un aparat administrativ subdimensionat și slab plătit. Edilul susține că una dintre cele mai mari provocări este discrepanța dintre populația din acte și cea reală, care influențează direct bugetul, organigrama și capacitatea administrativă.
Primul mandat și provocările unei comunități periurbane
„Sunt la primul mandat. Am câștigat alegerile pentru funcția de primar în iunie 2024 și am preluat mandatul la finalul lunii octombrie, deci după aproape 5-6 luni. Anterior am fost consilier local în mandatul 2020-2024 și atunci am candidat la primărie, numai că mi-au lipsit undeva la 250 de voturi, pe care acum le-am recuperat cu brio, în sensul că am fost ales de aproape 50% dintre cei care au venit la vot”, a declarat Ștefan Apăteanu.
Edilul subliniază că administrațiile din jurul marilor orașe se confruntă cu o problemă structurală: „Este o provocare pe care o avem toți cei care administrăm comunități din apropierea marilor orașe, comunități periurbane, respectiv acele comunități în care lumea se mută, dar nu își face neapărat buletin.”
Potrivit acestuia, datele oficiale indică aproximativ 12.000 de locuitori cu bulletin în Corbeanca, însă realitatea administrativă este diferită: „Dacă ar fi să luăm în considerare numărul rolurilor fiscale, acestea sunt peste 25.000. Deci suntem, cu siguranță, peste 22.000 de locuitori. Cu alte cuvinte, îndeplinim cu brio condiția de a deveni oraș.”
„Cea mai grea perioadă din ultimii 30 de ani să fii primar”
Primarul din Corbeanca afirmă că actualul context administrativ este unul dificil: „Este cea mai grea perioadă din ultimii 30 de ani să fii primar, în sensul că este un concurs de împrejurări mai puțin pozitive.”
Una dintre principalele probleme este accesul limitat la finanțări: „Pe de o parte, lipsesc fondurile europene, în sensul că noi, cei care am venit acum și am preluat mandatul, practic am tras bățul scurt, pentru că nu prea mai avem la ce să aplicăm. Cu atât mai mult cu cât suntem în regiunea București-Ilfov, regiune considerată dezvoltată.”
În plus, comunele din Ilfov au acces mai redus la programe: „Comunele, adică mediul rural din Ilfov, sunt vitregite de accesarea de fonduri. Raportul general este de 1 la 10. Spre exemplu, la proiectele AFM pentru iluminat public, comunele puteau accesa maximum 600.000 de lei, orașele 6.000.000 de lei.”
Aparat administrativ subdimensionat și salarii mici
Apăteanu explică faptul că dimensionarea personalului se face după numărul de locuitori din acte: „Noi avem organigrama dimensionată pentru 12.000 de locuitori, dar trebuie să facem față cerințelor a 25.000, pentru că 25.000 sunt rolurile fiscale.”
Situația este agravată de lipsa personalului și de salariile scăzute: „Nu numai că funcționăm cu un aparat de specialitate subdimensionat, acesta trebuie redus și mai mult. La asta se adaugă și faptul că nici acest aparat subdimensionat nu are toate posturile ocupate.”
„Salariile medii pe toată primăria nu depășesc 4.000 de lei. Este jumătate din salariul mediu pe economie, care este de aproximativ 8.500 de lei. Cum să ceri performanță în condițiile în care nu asiguri nici măcar un minim?”, a precizat edilul.
Cu toate acestea, primăria a reușit să atragă câțiva angajați, spune edilul: „Am atras 3-4 angajați în acest fel, adică oameni care nu au mai vrut să facă naveta în București și au acceptat că vor câștiga mai puțin la primărie.”.
Bugetul: 63 de milioane lei. Credit de 2,6 milioane
Bugetul primăriei pentru 2025 este de 63 de milioane de lei, aproape jumătate provenind din fonduri nerambursabile.
„Ca idee, ponderea taxelor și impozitelor de la populație, respectiv de la persoanele fizice pentru imobile de tip case și terenuri, este de doar 5% din acest buget. Deci, practic, ei au plătit 3,2 milioane de lei, ceea ce este infim. Ca exemplu, din acești bani pe care i-au plătit la primărie ajung să plătesc rata anuală la creditul BCR contractat de primarul anterior, care este de 2,6 milioane. Și mai rămân câteva sute de mii de lei care, vă spun sincer, nu îmi ajung nici măcar să plătesc iluminatul public.
Și atunci, firesc, apare întrebarea: ce faci? Ce facem? Pe de altă parte, avem norocul că aici, în Corbeanca, este o zonă în care probabil avem cei mai mulți antreprenori pe metru pătrat, ceea ce înseamnă că avem un număr destul de mare de companii care au sediul social aici și peste 500 de puncte de lucru. Iar acest lucru se vede în ponderea pe care o au în buget cotele defalcate din impozitul pe venit, respectiv acei 63-64% pe care îi încasăm din cei 10% impozit pe venit reținut de angajator. Încasăm și din cotele defalcate din TVA, unde formula de calcul variază de la un an la altul în funcție de deciziile Ministerului de Finanțe. Cote de echilibrare nu încasăm. Am fi încasat dacă toți locuitorii de aici, adică peste 20.000, ar fi avut buletinul aici. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă și asta afectează foarte multe lucruri”, spune primarul.
Edilul susține că a crescut semnificativ colectarea taxelor, prin metoda executării silite. Totuși, admite că are de recuperat de la persoane fizice și juridice peste 40 de milioane de lei, iar cea mai mare parte a acestor datorii o au cei care nu și-au achitat taxele și impozitele pentru autovehicule.
„Am crescut gradul de colectare. În 2024 a fost 47%, iar în 2025 a fost 82,5%. Am reușit acest lucru și prin faptul că, spre deosebire de primarul precedent, care a avut patru mandate aici, adică a stat 16 ani, eu am trimis decizii de executare silită. Am trimis peste 5.800 de decizii de executare silită, pentru că avem de recuperat de la persoane fizice și juridice peste 40 de milioane de lei, adică, raportat la bugetul anului 2025 de 63 de milioane, undeva la 70-75%, ceea ce este foarte mult. Cea mai mare parte a acestor datorii o au cei care nu și-au achitat taxele și impozitele pentru autovehicule. Peste 13 milioane de lei sunt datorate doar din această categorie. Din punctul meu de vedere, dacă ne referim și la măsurile luate, faptul că se ia în considerare suspendarea permisului pentru cei care nu își plătesc amenzile ajută, pentru că sunt persoane care pur și simplu acumulează amenzi și nu le plătesc. Aceste măsuri sunt făcute în așa fel încât să aducă mai mulți bani la buget. Cred că mesajul către oameni trebuie să fie următorul: toți banii de la primării vin de la contribuabili, cu excepția situațiilor în care primăriile accesează fonduri europene. Dacă banii vin de la contribuabili, iar aceștia sunt persoane fizice și juridice, este clar că modul de colectare este prin taxe și impozite. Nu există altă cale”, spune edilul.
Primarul atrage atenția și asupra discrepanței dintre taxe și valoarea reală a proprietăților, iar „faptul că, din 2027, există varianta alinierii taxelor la valoarea proprietății este un lucru încurajator”.
„Pe de altă parte, aici, în Corbeanca, este cât se poate de evidentă discrepanța între nivelul taxelor și impozitelor pe proprietate și valoarea de piață a acestora. Vă dau un exemplu: proprietatea medie este undeva la 150 de metri pătrați construiți, cu terenuri de aproximativ 500 de metri pătrați. Pentru acest tip de proprietate, o persoană ajunge să plătească în total aproximativ 550 de lei pe an. Dacă am raporta această sumă la prețul pe metru pătrat construit și la cel al terenului, în acești bani nu ajungi să cumpări nici măcar 10 centimetri pătrați din acea proprietate. Faptul că, din 2027, există varianta alinierii taxelor la valoarea proprietății este un lucru încurajator, pentru că astfel bugetele ar putea deveni suficiente pentru proiecte de dezvoltare”, spune Ștefan Apăteanu.
Investiția majoră din Corbeanca: școală de 1.000 de locuri cu bazin semiolimpic
Unul dintre cele mai importante proiecte pe care primarul le-a preluat de la vechea administrație este finalizarea unei școli modern ce va fi gata luna viitoare. Totuși, primarul amintește că desi a fost făcută din bani europeni, școala va genera costuri de sustenabilitate care vor fi exclusive în sarcina primăriei. „Prin urmare, am nevoie de bani la buget, iar acești bani nu pot veni decât de la contribuabili”, atrage atenția edilul.
„Anul acesta dau în folosință o școală cu o mie de locuri. Este o școală cu trei niveluri, cu lift interior, cu laboratoare, cabinete medicale, dotări modern, cantină și bazin semiolimpic, adică o școală care ar stârni invidia inclusiv școlilor private. Am reînviat, practic, un proiect care stagna de 5 ani. Anul trecut am recuperat peste 60% din construcție; erau executate aproximativ 30%, iar acum suntem în etapa de recepție finală, adică trebuie să vină ISC-ul și să verifice că ceea ce s-a construit este conform proiectului. Noi vrem să facem recepția cel târziu în martie, ceea ce înseamnă că o predăm către Ministerul Educației tot în martie, urmând ca ARACIP și Inspectoratul Școlar Județean Ilfov să dea avizele necesare, astfel încât să putem muta copiii acolo.
Această școală va genera costuri de sustenabilitate. Va trebui să plătesc curentul, energia termică, personal suplimentar – portar, femei de serviciu – plus bucătăria, personalul aferent și, bineînțeles, bazinul de înot, care implică costuri foarte mari de întreținere. Aceste costuri trebuie suportate din bugetul local, pentru că Uniunea Europeană nu suportă costurile de întreținere și exploatare ale obiectivelor de investiții pentru care oferă finanțare pentru construcție. Prin urmare, am nevoie de bani la buget, iar acești bani nu pot veni decât de la contribuabili”, spune primarul Apăteanu.
Facturi neînregistrate în contabilitate de 13 milioane de lei
Edilul dezvăluie că la preluarea mandatului, a descoperit probleme financiare majore: facturi neînregistrate în contabilitate de aproape 13 milioane de lei.
„Noi avem și datorii din urmă. Când am ajuns la primărie am găsit facturi neînregistrate în contabilitate de aproape 13 milioane de lei. Problemele principale în Corbeanca sunt, în primul rând, legate de infrastructură. În toate sondajele făcute de-a lungul timpului, pe primul loc s-au aflat constant infrastructura rutieră, infrastructura velo și infrastructura pietonală. Aceste tipuri de proiecte necesită bugete substanțiale și sunt multidisciplinare.
Pentru a accesa fonduri pentru o stradă, un trotuar sau o pistă velo, trebuie să ai cadastrul finalizat, intabulări, ridicări topo, documentație tehnică, studii și proiect tehnic. Imaginați-vă că noi am pornit efectiv de la zero. Am început pas cu pas să facem toată această documentație, inclusiv studiile de fezabilitate, care nu sunt un moft, ci o necesitate. Nu te poți duce la un finanțator, indiferent cine este, să ceri bani fără să prezinți clar pe ce îi cheltui, cum îi cheltui și de câți bani ai nevoie”, ne-a declarant Ștefan Apăteanu.
Reorganizarea administrativ-teritorială și viitorul Ilfovului: „ Așa nu mai merge!”
Primarul comunei Corbeanca susține proeictele de reorganizare administrative-teritorială. Potirvit acestuia „singura șansă pentru dezvoltarea României este reorganizarea pe cele 8 regiuni utilizate și de Uniunea Europeană în alocarea finanțărilor”. În opinia sa, actuala structură din regiunea București-Ilfov este excesiv birocratică
„Poate o să vă surprindă ceea ce spun, însă cred cu tărie că singura șansă pentru dezvoltarea României este reorganizarea pe cele 8 regiuni utilizate și de Uniunea Europeană în alocarea finanțărilor. Dacă vorbim de regiunea București-Ilfov, nu are sens să ai 40 de unități administrativ-teritoriale, plus Consiliul Județean, plus cele 6 sectoare și Primăria Generală a Bucureștiului. Este o organizare care generează foarte multă birocrație și îngreunează procesele administrative.
Eu nu sunt primar de dragul funcției, ci pentru ca această comunitate să se dezvolte. Dacă există un cadru care poate asigura mai bine acest lucru, atunci trebuie să ne îndreptăm spre acel cadru. Nu poți continua să aplici același model și să te aștepți la rezultate diferite. În mod evident, avem nevoie de reorganizare teritorială, cu tot ceea ce implică aceasta, pentru a putea progresa. Așa nu mai merge”, conchide edilul.
Seria „România din Primării” continuă la PS News cu noi interviuri care arată realitatea administrației locale — de la marile municipii până la comunitățile rurale — și modul în care deciziile naționale influențează viața de zi cu zi a cetățenilor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
