Campania „România din Primării” continuă la PS News cu poveștile administrațiilor locale care încearcă să reconstruiască comunități afectate de industrializare, migrație și lipsa resurselor.
De această dată am stat de vorbă cu Silviu Ponoran, primarul orașului Zlatna, județul Alba, aflat la al optulea mandat. Edilul vorbește despre istoria industrială a orașului, despre declinul provocat de închiderea mineritului în 2004, dar și despre planurile de relansare economică printr-o nouă fabrică de cupru. În același timp, primarul critică degradarea profesionalismului din administrația centrală și spune că multe dintre investițiile din oraș au fost realizate cu bani europeni.
Primar din 1990: „Zlatna este un oraș foarte vechi”
Primarul începe prin a descrie istoria localității pe care o conduce, una dintre cele mai vechi așezări miniere din România.
„Zlatna este un oraș vechi. Prima denumire a fost Ampelum. După Vasile Pârvan, Ampelum este nume dacic, nu roman, deși fonetic sună a nume roman. Este un oraș foarte vechi, despre care Nicolae Iorga spune că există de aproximativ 6000 de ani înainte de Hristos. Orașul a avut o dezvoltare pe baza resurselor din zonă – minerit, metalurgie, căutători de aur încă din primii ani după Hristos. Mai târziu s-a dezvoltat mineritul, care în decursul vremii a evoluat ca tehnologie. În 1747, Maria Tereza face aici, la Zlatna, o uzină metalurgică. Începe metalurgia aurului și argintului, mai târziu a cuprului”, ne povestește primarul.
Declinul orașului a început după închiderea industriei miniere. Populația orașului a scăzut considerabil, spune edilul:
„În 2004 se închid și mina și uzina metalurgică, din păcate. Oamenii își caută diferite căi prin Europa, prin lume, ca să poată să supraviețuiască. Au rămas bătrânii și copiii. Mai suntem vreo 8.800 de locuitori. Cu satele aparținătoare eram aproape 11.000. Eu sunt primar din 1990, cu o întrerupere. Sunt la al optulea mandat. Am prins orașul și în perioade mai bune și în perioada asta grea, care după 2004 a însemnat această dezindustrializare.”
„Am atras peste 250 de milioane de euro”
În ciuda declinului industrial, edilul spune că administrația locală a reușit să modernizeze orașul cu fonduri europene. De asemenea, în oraș există în prezent numeroase proiecte în derulare.
„Am reușit să atragem peste 250 de milioane de euro în decursul anilor, din perioada de preaderare și până acum. Noi avem acum în derulare 52 de obiective în lista de investiții. Avem blocuri în reabilitare energetică, avem o creșă de 40 de copii, piste de biciclete, locuințe pentru specialiști, multe obiective. Toate acestea au fost făcute pe bani europeni. La unele nici nu ne-au ajuns banii, pentru că mai apar probleme în timpul lucrărilor”, susține Silviu Ponoran.
O nouă fabrică de cupru la Zlatna
Una dintre marile speranțe ale orașului este construirea unei noi unități industriale. Primarul spune că există discuții avansate la nivel european.
„Sperăm într-o nouă fabrică de cupru, pentru că după programul SAFE suntem astăzi în realizarea unui studiu de fezabilitate. Dacă Dumnezeu ajută, vom încheia în vara asta un contract la Bruxelles pentru construirea unei noi fabrici de cupru. Titlul proiectului este Valorificarea superioară a concentratelor de cupru de la Cupru Min Abrud la Zlatna. Astăzi noi vindem concentratele de cupru la bursă, ceea ce este o prostie. Nici Africa nu mai vinde materii prime și sper că ne vom reveni în momentul în care vom reuși să facem această fabrică. Mineritul e faza cea mai grea, cea mai urâtă și cel mai prost plătită, cu profiturile cele mai mici.”, spune edilul.
„Administrația centrală nu mai are profesioniști. Au ajuns oameni cu pile”
Cu peste trei decenii de experiență în administrație, primarul critică evoluția administrației centrale. El spune că funcțiile publice sunt ocupate adesea pe criterii politice „mai cu pile, mai cu relații”.
„Administrația centrală în 1990 avea mari profesioniști, ceea ce din păcate astăzi nu mai este așa. Au ajuns tot felul de oameni duși pe acolo de fel de președinți de partide, mai cu pile, mai cu relații. De aceea avem niște greutăți în România astăzi. Trebuie să lucrăm cu valori și să avem concursuri reale, care să aducă cei mai buni oameni în administrație”, spune edilul.
În contextul discuțiilor despre numărul angajaților din administrație, primarul spune că la Zlatna situația este diferită: „Eu am 24 de posturi vacante. Niciodată nu am avut schema plină. N-am făcut demagogie și ipocrizie în scaunul ăsta de primar. Am căutat să fac tot ceea ce se poate cu un număr de oameni suficient, dar buni.”
Veniturile proprii ale orașului sunt reduse. Cu toate acestea, administrația a reușit să dezvolte orașul prin proiecte:
„Avem încasări cam 700.000 de euro pe an, deci un buget foarte mic. Avem în derulare vreo 52 de obiective în lista de investiții și încercăm să mai scriem încă proiecte atunci când apar linii de finanțare care ni se potrivesc. Numai blocuri avem în reabilitare 19, avem creșă de 40 de copii, piste de biciclete, locuințe pentru specialiști, multe, multe obiective avem. Și încă ne mișcăm să mai scriem, dacă putem, încă un proiect anul ăsta, că apar linii de finanțare care ni se potrivesc. Trebuie să facem tot ce e posibil ca să câștigăm bani și să ne dezvoltăm în continuare. Pentru că, deja, noi avem un orășel care încet, încet, cam are tot ce-i trebuie unui oraș. Finalizăm zilele astea un spital, mai avem o sală multifuncțională în lucru, pe care trebuie s-o finalizăm. Astea toate au fost făcute pe bani europeni”.
Primarul atrage atenția și asupra problemelor din procesul de proiectare a lucrărilor publice. Experiența directă, spune el, este esențială.
„Acest sistem online este bun și nu este bun. Mulți proiectează fără să vină în teren. Una este să vezi terenul și alta este să ai doar ridicări topografice și studii. Nu este suficient”, potrivit lui Silviu Ponoran.
„Interzicerea jocurilor de noroc este o măsură foarte bună”
Primarul susține și măsura privind limitarea jocurilor de noroc.
„Mi se pare o chestiune foarte bună. Oameni și-au pierdut casele și familiile din cauza jocurilor de noroc. Am avut și noi, dar s-au închis. Se duc și mai joacă pe la Alba Iulia, pe unde mai există. Eu le-am închis de câteva luni în oraș, de când a apărut ordonanța.
Au mai rămas doar ceva pariuri sportive, ceea ce pemrite ordonanța”, spune edilul.
Seria „România din Primării” continuă la PS News cu noi interviuri care arată realitatea administrației locale — de la marile municipii până la comunitățile rurale — și modul în care deciziile naționale influențează viața de zi cu zi a cetățenilor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
