Declarația recentă a lui Ilie Bolojan, potrivit căreia România plătește „aproape 1 miliard de euro doar pe bursele elevilor” și că acest lucru „trebuie reconfigurat”, a stârnit un val de reacții – justificat. Pentru că nu vorbim despre un moft sau o cheltuială nenecesară, ci despre un pilon esențial al unei societăți civilizate: sprijinul real pentru educație, echitate și performanță.
Iată ce spune Bolojan:
„Un lucru care suntem obligaţi să-l analizăm şi nu-l ascundem, sunt aspecte care ţin de zona de educaţie, pe care, oricum, le-am spune, e foarte greu să le ducem cu aceste deficite mai departe. Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi, care a plecat acum 3 ani de zile de la 188 milioane de lei pe toată ţara şi am ajuns la 4,7 miliarde de lei în 3 ani de zile. Deci o creştere imensă.
Sunt bune orice fel de burse, dar gândiţi-vă că plătim un miliard de euro aproape doar pe bursele elevilor și cei care fac o analiză a notelor vor constata o dinamică crescătoare peste pragul stabilit imediat după ce au apărut bursele, nu datorită efortului elevului combinat cu cel didactic, ci datorită reperului de bursă. Și acest lucru trebuie reconfigurat”.
Cât costă bursele, de fapt
Bolojan are dreptate într-un singur punct: da, bugetul burselor a crescut spectaculos. Dacă în urmă cu doar trei ani România aloca 188 de milioane de lei pentru bursele elevilor (sub 40 de milioane de euro), astăzi se ajunge la aproximativ 4,7 miliarde de lei, adică peste 940 de milioane de euro anual.
În anul 2022 a fost alocată suma de 0,9 miliarde de lei de la bugetul de stat pentru bursele elevilor, in 2023 suma de 2,3 miliarde, în 2024 au fost alocate 4.9 miliarde de lei, iar estimarea pentru 2025 este de 6,4 miliarde de lei, adică 1,2 miliarde de euro, conform ministerului Finanțelor.
Buget 2025 pentru burse – Sursa: Ministerul Finanțelor
Buget pentru burse 2023, 2024, 2025 – Sursa: Ministerul Finanțelor
Această creștere s-a produs în contextul unor politici publice care și-au propus să reducă abandonul școlar, să încurajeze performanța și să ofere sprijin real elevilor proveniți din medii defavorizate. Nu este o risipă – este o politică de coeziune socială, susținută inclusiv de Comisia Europeană în documentele sale privind incluziunea educațională și accesul echitabil la educație.
De ce abordarea lui Bolojan este greșită în fond? Pentru că tratează bursele strict contabil, ca pe o cheltuială inutilă sau scăpată de sub control. Dar educația nu este o linie într-un Excel. Este ceea ce separă o societate funcțională de una fragilă, fără viitor.
Studenții protestează
Studenții au protestat vineri, fiind nemulțumiți că guvernanții vor să le scadă bursele. În fața Ministerului Educației s-au alăturat și elevii. Noul Executiv propune o tăiere de 1,5 miliarde de lei din fondurile de burse. Este a doua zi de proteste. „Varianta propusă de Guvern de a aloca 10% din salariul minim net pentru fiecare student bugetat pentru constituirea fondului de burse, însemnând suma de aproximativ 220 lei, spre deosebire de suma actuală, de 370 lei, calculată raportându-se la procentul de 10% din salariul minim brut în vigoare în luna noiembrie 2024, conduce la scăderea fondului alocat burselor cu aproximativ 40% şi, implicit la scăderea numărului de beneficiari”, a transmis Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România.
Ce spune ministrul Educației
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat recent, printr-un comunicat de presă, că actualul sistem de burse școlare este nesustenabil din punct de vedere financiar. În consecință, începând cu anul școlar 2025 – 2026, din cele șase categorii de burse existente, vor fi păstrate doar două tipuri: bursele de merit și cele sociale. Totodată, bursele pentru elevii olimpici și cele acordate în învățământul tehnologic vor fi eliminate. Potrivit declarațiilor ministrului: „Cheltuielile anuale cu aceste burse școlare sunt acum spre 7 miliarde de RON, adică aproape un sfert din deficitul pentru care întoarcem țara pe dos și peste tot bugetul cercetării-dezvoltării-inovării din țară”.
Și președintele Nicușor Dan a comentat decizia de a tăia unele burse şi de a reduce nivelul altora și spune că aceasta aparţine Ministerului Educației şi guvernului. El a precizat că i s-a explicat că sistemul de burse din învăţământul preuniversitar românesc este unic în Europa. „Fără să fiu specialist în domeniul ăsta, mi s-a spus, pe de o parte, că sistemul de burse pe care îl avem noi în preuniversitar nu există nicăieri în Europa şi că e anormal să numeşti de merit ceea ce iau 30% dintre elevii din sistem. În plus, criteriul de evaluare este absolut neobiectiv, în condiţiile în care bursa asta depinde de profesorii pe care îi ai în şcoală şi este neuniform la nivel naţional”, a afirmat Nicuşor Dan, în cadrul unor declaraţii de presă susţinute în noaptea de joi spre vineri, după reuniunea Consiliului European.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
