România are, la 31 martie 2026, 19.028.813 cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral, potrivit datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Numărul este cu 3.715 mai mic față de luna precedentă, când figurau 19.032.528 de alegători. Cifrele reflectă o tendință constantă de reducere și, mai ales, de îmbătrânire a electoratului. Cine câștigă și cine pierde din această dinamică demografică? Sociologul Vladimir Ionaș, de la Avangarde, face o radiografie, potrivit Adevărul.
În luna martie 2026, primăriile au operat în Registrul electoral radieri pentru 22.115 persoane decedate și pentru 228 de persoane cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de vot sau care au fost puse sub interdicție. În același timp, 71 de persoane și-au redobândit drepturile electorale după expirarea perioadei de radiere.
Pe partea de intrări, 18.557 de tineri care au împlinit 18 ani în cursul lunii au fost înscriși din oficiu în Registrul electoral, pe baza datelor transmise de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor. Soldul net rămâne, însă, negativ: mai multe ieșiri decât intrări.
Din totalul alegătorilor, 17.975.124 au domiciliul sau reședința în țară, iar 1.053.689 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.
Sociologul Vladimir Ionaș atrage atenția că datele din Registrul electoral sunt adesea cu întârziere față de realitatea demografică, motivul principal fiind interesul financiar al administrațiilor locale.
„Probabil este vorba despre oamenii care între timp au fost declarați de către primării, pentru că aici este principala problemă: modul în care primăriile raportează decesele și ieșirile naturale din Registrul electoral. Cei de la Registrul electoral, din câte știu, nu au acces la aceste informații până când nu sunt raportate de primării.
De multe ori, primăriile întârzie cu aceste informații, pentru că nu sunt foarte dornice să reducă populațiile. Primarii preferă, de obicei, să aibă mai mult timp un număr mare de cetățeni, pentru că astfel primesc mai mulți bani de la stat, au acces la proiecte mai mari, finanțări mai consistente”, a explicat Ionaș.
Citește mai mult AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
