România este al patrulea contributor la producția de reziduuri agricole din UE. Ce se face cu ele

domeniul agriculturii
Sursă foto: Freepik
România este al patrulea contributor la producția de reziduuri din UE, în timp ce ocupă doar locul al șaselea în ceea ce privește producția economică din agricultură, potrivit unui raport al UE.

Producția totală de biomasă din Europa a crescut în ultimii 22 de ani, cu variații intra-anuale și geografice determinate de climă, gestionare și suprafața cultivată, până la un estimat de 921 de milioane de tone, în perioada de referință (2018 – 2022). Din această cantitate, 54% reprezintă producție economică și 46% sunt reziduuri, inclusiv cele lăsate pe câmp pentru ca solul să fie mai fertil.

Mai exact, UE produce anual în jur de 297 de milioane de tone de reziduuri mare parte în șase state membre, și anume Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și România, potrivit unui studiu al Comisiei Europene. Ţara noastră este al patrulea contributor la producția de reziduuri din UE, deși ocupă doar locul al șaselea în ceea ce privește producția economică a sectorului agricol, potrivit unui raport al UE.

„Fiind un mare producător de porumb, România  poate produce cantități mari de biomasă din frunze și tulpini, chiar și atunci când randamentele la boabe sunt medii sau scăzute. În schimb, Italia este al treilea contributor la producția economică a UE, dar al șaselea contributor la producția de reziduuri, deoarece cea mai mare parte a producției provine din plante verzi, care reprezintă doar partea economică” se explică în raport.

Grâul și porumbul sunt principalele surse de biomasă agricolă, pentru ambele culturi, biomasa reziduală fiind mai mare decât partea economică. Totodată, în afară de cereale, reziduuri se produc și în urma culturilor oleaginoase.

Cea mai mare parte din biomasa disponibilă în UE a fost astfel produsă în cadrul UE, doar 3% din aceasta reprezentând importuri nete.  76% din oferta totală de biomasă agricolă (comerț net) a fost utilizată ca hrană pentru animale și furaje. Un alt 24% din biomasa disponibilă este utilizată în scopuri nealimentare sau este aruncată și nu poate fi alocată unei categorii specifice.

Alte utilizări ale biomasei agricole includ biocombustibilii, cum ar fi biodieselul și etanolul. UE este cea mai mare piață din lume
atât pentru producție, cât și pentru consum de biodiesel, iar acestea reprezintă un segment stabil al utilizării biomasei. Producția de biodiesel se bazează în mare măsură pe uleiul de rapiță, uleiul de gătit uzat și grăsimile animale.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: