Gradul de umplere a celor șase facilități din România de stocare a gazelor naturale era de 89,58%, în 17 august, se arată în Raportul din 2024 privind starea uniunii energetice, publicat de Comisia Europeană.
Capacitatea totală a celor șase facilități de stocare a gazelor naturale din România este de 3,1 bcm (miliarde metri cubi, n.r.), reprezentând 31% din consumul anual de gaze al țării în 2022.
De asemenea, raportul arată că în România combustibilii fosili reprezintă 71% din mixul energetic (comparativ cu 69% la nivelul UE), ponderea energiei regenerabile fiind de 20,1% iar a energiei nucleare de 8,9%.
Piețele en gros de electricitate și gaze din România sunt puternic influențate de intervențiile de pe piață, care depășesc cadrul expirat stabilit de UE privind măsurile de urgență, apreciază Comisia Europeană.
Anul trecut, 13,6% din totalul populației se confrunta cu dificultăți în achitarea facturilor la utilități, în timp ce 12,5% nu putea menține o încălzire adecvată a locuințelor în perioadele cu temperaturi scăzute. Aceste date subliniază importanța sporirii ritmului și a extinderii renovării clădirilor, se arată în raport.
Raportul privind starea uniunii energetice descrie modul în care UE a gestionat provocări fără precedent în peisajul politicii energetice în cursul mandatului actualei Comisii, dotând UE cu un cadru de reglementare pentru urmărirea tranziției către o energie curată și punând bazele unei creșteri economice și ale unei competitivități reînnoite.
În mod esențial, în ultimii ani, UE a reușit să facă față riscurilor critice la adresa securității aprovizionării sale cu energie, să recâștige controlul asupra pieței și a prețurilor energiei și să accelereze tranziția către neutralitatea climatică. Astfel, producția de energie din surse regenerabile a dezactivat noi capacități iar în prima jumătate a anului 2024, jumătate din producția de energie electrică a UE a provenit din surse regenerabile.
În plus, ponderea gazelor rusești în importurile UE a scăzut de la 45% în 2021 la 18% până în iunie 2024, în timp ce importurile de la parteneri de încredere precum Norvegia și SUA au crescut. În perioada august 2022-mai 2024, cererea de gaze s-a redus cu 138 miliarde de metri cubi.
De asemenea, prețurile la energie sunt mai stabile și rămân cu mult sub nivelurile de vârf ale crizei energetice din 2022, iar emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut cu 32,5% între 1990 și 2022, în timp ce economia UE a crescut cu aproximativ 67% în aceeași perioadă.
La nivel internațional, UE a condus inițiativa globală de a tripla capacitatea de energie din surse regenerabile și de a dubla îmbunătățirile în materie de eficiență energetică ca parte a tranziției de la combustibilii fosili, care a fost aprobată de toate părțile în cadrul COP28 de la Dubai.
S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește energia din surse regenerabile. Energia eoliană a depășit gazele pentru a deveni a doua cea mai mare sursă de energie electrică a UE în urma energiei nucleare și, până în prima jumătate a anului 2024, energia din surse regenerabile a generat 50% din energia electrică în UE. În 2022, consumul de energie primară al UE și-a reînnoit tendința descendentă, scăzând cu 4,1%.
Cu toate acestea, eforturile în materie de eficiență energetică vor trebui intensificate în continuare pentru ca UE să atingă obiectivul de reducere cu 11,7% a consumului final de energie până în 2030. Sunt necesare îmbunătățiri suplimentare, nu în ultimul rând în ceea ce privește electrificarea echipamentelor de încălzire la toate nivelurile și rata de renovare a clădirilor. Sunt necesare eforturi consolidate pentru a aborda problema prețurilor ridicate la energie. Acest lucru este esențial pentru îmbunătățirea competitivității industriei UE și pentru accelerarea investițiilor în rețelele integrate de infrastructură ale Europei, care sunt esențiale pentru electrificarea economiei europene.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
