Skip to content
Opinii & Analize

România, în capcana politicilor identitare. Ce rol ar putea juca diaspora în alegerile din 2024

Alegerile parlamentare din Italia desfășurate zilele trecute, au adus la putere o noua alianță de extremă dreapta. Frații Italiei (FDI) vor guverna alături de Liga lui Matteo Salvini și Forza Italia (FI) al lui Silvio Berlusconi. Italia nu este de altfel singurul exemplu de stat european care alunecă pe panta extremei drepte. De curând și Suedia a trecut printr-un transfer de putere către un partid de extremă dreapta. Spre deosebire de Suedia însă, Italia are o minoritate etnică românească considerabilă. Potrivit datelor din 2020, în Italia trăiau aproximativ 1,2 milione de români. Diaspora românească reprezintă în acest context o forță politică importantă. În anii electorali partidele se luptă adesea pentru votul românilor din străinătate, iar 2024 nu va face excepție. Totuși, în condițiile socio-culturale actuale nu este exclus ca diaspora românească din Italia și alte locuri sa favorizeze o formațiune de extremă dreapta și în România.

Politica identitară, factor primordial în alegeri

Dacă până mai ieri teme care țineau exclusiv de bunăstarea cetățenilor erau manevrate cu abilitate de partidele politice care confruntau în alegeri pentru a-și atrage susținerea diasporei, astăzi lucrurile se schimbă rapid. Românii din afara granițelor nu mai sunt la fel de impresionați de promisiuni care țin cont strict de aspectele financiare. Așa cum am văzut în majoritatea alegerilor care au avut loc pe continent în ultimii ani, politicile identitare joacă un rol tot mai important în opțiunile electoratului. Cetățenii simt că propriile valori și chiar cultura lor sunt tot mai amenințate, mai diluate, iar ei simt pierduți în acest peisaj socio-cultural la care nu reușesc sau nu doresc să se adapteze. În literatura de specialitate îi întâlnim adesea sub diverse nume precum “pierzatorii globalizării”, acel segment de populație care nu a reușit să se adapteze schimbărilor rapide din societate. Acești cetățeni se refugiază adesea în brațele partidelor și mișcărilor politice populiste care le promit revenirea la o “epocă de aur” demult apusă. Extrema dreptă pare a fi cea mai pricepută în a securiza votul acestui segment de populație. Adesea ei găsesc rapid țapi ispășitori – cel mai adesea elitele corupte sau străinii – și le promit oamenilor rezolvarea acestor probleme prin politici adesea radicale.

În lipsa unor politici alternative din partea partidelor mainstream, acest segment de populație, tot mai izolat, alege să voteze partidul sau liderul extremist care propune soluții concrete și rapide la problemele lor. După toate probabilitățile, politica identitară, puternic prezentă deja în Vestul, dar și în Est, acolo unde este exploatată cu abilitate de populiști precum Viktor Orban, va juca un rol important și în alegerile din România de peste 2 ani de zile.

AUR poate primi votul diasporei

Diaspora romanescă din țări precum Italia, poate fi cea mai predispusă la un vot pe criterii identitare. În primul rând, majoritatea românilor de peste hotare se confruntă deja cu o capcană identitară: majoritatea au fost obligați să plece din țară din cauza condițiilor socio-economice, iar odată ajunși peste granițe s-au simțit tot mai abandonați de propriul lor guvern. În al doilea rând, mulți ar putea fi deja impresionați de populiști precum Giorgia Meloni sau Matteo Salvini, dacă ne referim strict la Italia, și s-ar putea să își dorească un lider similar și în România.

Terenul este așadar deja pregătit. Partidul de la noi care pune cel mai mult accent pe politica identitară este de departe AUR. Încă de la început AUR s-a fondat pe o logică populistă, încercând să traseze linii de democrație între “elita coruptă” și “poporul pur”. AUR a promis să apere “valorile tradiționale” ale poporului român la fel cum majoritatea partidelor populiste promit același lucru propriului electorat. Sentimentul ca cineva ne apără valorile de un presupus asalt, i-a determinat deja pe mulți români din diaspora să le acorde votul celor de la AUR în 2020.

Dacă partidele mainstream vor continuă să piardă puncte pe terenul politicilor identitare, atunci șansele sunt ca în 2024 să vedem repetat scenariul din 2020, doar că la un nivel mai mare. Diaspora ar putea avea un cuvânt greu de spus în alegeri, iar România ar putea deveni încă un stat european în care democrația liberală pierde teren în fața extremei drepte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *