Skip to content
Europa

România, în cei 15 ani de rapoarte MCV. Ce se va întâmpla după ultima evaluare

Facebook

Cel mai recent raport MCV (Mecanism de Cooperare şi Verificare), prezentat de Comisia Europeană, la 22 noiembrie 2022, arată că progresele realizate de România sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor din MCV asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător. Comisia precizează că de acum înainte nu va mai monitoriza România în cadrul MCV, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept.

Anteriorul raport MCV pentru România a fost adoptat şi prezentat de Comisie la 8 iunie 2021 şi a evaluat progresele înregistrate în vederea îndeplinirii celor 12 recomandări din ianuarie 2017 şi a celor 8 recomandări suplimentare din noiembrie 2018, scrie agerpres.ro. De la ultimul raport MCV din 2019 s-a înregistrat o tendinţă pozitivă, Comisia salutând faptul că, în 2021, „s-a dat un impuls reînnoit reformei şi remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019”. Ca urmare a acestui fapt, România a înregistrat progrese în ceea ce priveşte toate recomandările din cadrul MCV care nu fuseseră încă puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante, se arăta în raportul din 2021, conform https://ec.europa.eu/.

În anul 2020, în contextul pandemiei de OCVID-19, Comisia nu a publicat un raport specific privind MCV, însă a continuat monitorizarea cu atenţie a evoluţiei din România prin intermediul recentului mecanism comunitar privind statul de drept. În septembrie 2020, Comisia a adoptat raportul său pe 2020 privind statul de drept în Uniunea Europeană şi care analizează evoluţiile din toate statele membre în domeniile reformei sistemului judiciar, cadrului anticorupţie, pluralismului mass-mediei şi a altor sisteme de control şi echilibru instituţional. Capitolul specific referitor la România a inclus informaţii actualizate cu privire la evoluţia situaţiei în materie de reformă a sistemului judiciar şi luptă împotriva corupţiei în perioada scursă de la raportul MCV din octombrie 2019, mai scrie sursa citată.

Rapoartele MCV pentru România în perioada 2007-2019

Rapoartele Comisiei din perioada iunie 2007-iulie 2010 au apreciat rezultatele pozitive ale DNA, în anchetarea corupţiei la nivel înalt, dar au criticat faptul că aceleaşi rezultate nu au putut fi înregistrate şi în sistemul instanţelor judecătoreşti. În Rapoartele din perioada iulie 2009-iulie 2010, Comisia a mai apreciat activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), înfiinţată pentru a controla averile demnitarilor.

* În raportul anual, prezentat de CE la 20 iulie 2010, se arăta că România nu a făcut eforturi suficiente pentru a sprijini procesul de reformă a justiţiei. Executivul comunitar a considerat că amendamentele aduse legii ANI, în Parlament, la 30 iunie 2010, reprezintă un grav pas înapoi. Comisia a cerut României să îşi onoreze angajamentele prin găsirea celor mai adecvate mijloace legale pentru redobândirea atribuţiilor iniţiale ale ANI, scrie site-ul http://www.just.ro/mcv/.

* În raportul intermediar din 18 februarie 2011, CE şi-a menţinut aprecierile la adresa DNA şi a salutat modificările aduse la Legea ANI. De asemenea, Raportul a criticat Parlamentul pentru că a redus bugetul ANI şi pentru că a dat vot negativ în privinţa unor miniştri sau parlamentari anchetaţi.

* Raportul anual al Comisiei din 20 iulie 2011 a arătat că România a făcut paşi semnificativi pentru ameliorarea eficienţei sistemului său judiciar, dar că este nevoie de acţiuni urgente pentru accelerarea unui număr important de procese de corupţie la nivel înalt. De asemenea, CE a făcut României 14 recomandări pe care ţara noastră să le ia în calcul până la prezentarea următorului Raport, în iulie 2012.

* În privinţa raportului intermediar pe justiţie din 8 februarie 2012, Comisia arăta că lupta împotriva corupţiei la nivel înalt este încă pusă sub semnul întrebării, reproşându-se nivelul minim de pedepse acordat. Activitatea ANI şi a DNA au fost în continuare apreciate, raportul atrăgând atenţia asupra tentativelor din Parlament de a reduce din puterile ANI.

* Raportul anual din 18 iulie 2012 a fost unul special, pentru că nu a analizat doar progresele justiţiei pe anul în curs, ci s-a referit la ultimii cinci ani în care Mecanismul de Cooperare şi Verificare s-a aplicat României şi Bulgariei. Pentru prima dată de la instituirea MCV, din 2007, Comisia a anunţat că va mai adopta un raport până la finalul anului 2012, „date fiind incertitudinile politice actuale” (n.r. suspendarea Preşedintelui României). Potrivit Comisiei, în acel raport special, urma să se analizeze „dacă au fost rezolvate problemele privind statul de drept şi independenţa sistemului judiciar, în legătură cu care Comisia şi-a exprimat îngrijorarea, şi dacă a fost restabilit echilibrul democratic”. CE a mai precizat, în raport, că s-au înregistrat progrese relevante în ultimii ani în domeniile Justiţie şi Afaceri Interne, dar că încă nu s-au atins obiectivele MCV, stabilite în 2006.
Pe lângă evaluarea tehnică a celor patru obiective ale MCV, Raportul din 18 iulie 2012 a făcut şi unele aprecieri politice, atrăgând atenţia asupra mai multor măsuri luate de autorităţile din România în contextul procedurii de suspendare a Preşedintelui României, în perioada 2-17 iulie 2012: modificarea Legii Curţii Constituţionale (CCR), modificarea Legii referendumului, revocarea Avocatului Poporului, revocarea preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului. „Deşi prezentul raport analizează ultimii cinci ani în ansamblu, controversele actuale reprezintă o ameninţare gravă la adresa progreselor realizate până acum şi ridică probleme serioase în ceea ce priveşte viitorul reformelor deja lansate”, se arăta în Raportul CE.

* Raportul din 30 ianuarie 2013 a fost din nou unul special, fiind structurat în două părţi: „Respectarea statului de drept şi independenţa Justiţiei” (a cuprins recomandările speciale, de ordin politic) şi „Reforma sistemului judiciar, integritate şi lupta împotriva corupţiei” (a cuprins cele patru obiective tehnice specifice ale MCV). În ceea ce priveşte cele 10 recomandări politice făcute de Comisie în Raportul anterior, din 18 iulie 2012, Raportul special 30 ianuarie 2013 arăta că ţara noastră a pus în aplicare doar unele dintre recomandările politice ale Comisiei, precum respectarea Constituţiei şi a deciziilor CCR, scrie https://ec.europa.eu/.
Cu privire la cele patru obiective tehnice ale MCV (benchmark-uri), Raportul din 30 ianuarie 2013 a arătat că progresele necesare pentru atingerea obiectivelor de referinţă, astfel încât Comisia să decidă încetarea MCV, nu sunt încă prezente. S-a mai atras atenţia asupra faptului că nu există un calendar cert cu privire la punerea în aplicare a codurilor şi că s-au înregistrat progrese foarte limitate în ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel local. Activitatea Ministerului Public, a DNA şi a ANI au fost apreciate şi în acest Raport special.

* În evaluarea conţinută de Raportul din 22 ianuarie 2014, prim-vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, a spus că România se află „pe drumul cel bun”. Parlamentul nu a respectat mai multe decizii ale CCR şi nu a accelerat procedura asupra unor proiecte de lege care au ca obiect integritatea, iar Avocatul Poporului nu s-a implicat în contestarea ordonanţei de urgenţă privind migraţia aleşilor locali, se arată în raport. La instituţii precum ANI, DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi CSM, se înregistrează în continuare progrese, se mai menţiona în raport.

* Raportul Comisiei din 28 ianuarie 2015 sublinia faptul că România a continuat să facă progrese în justiţie şi lupta anticorupţie, în ultimul an, şi faptul că Parlamentul a fost reticent în aplicarea deciziilor instanţelor şi nu a respectat un calendar clar în privinţa procedurii de trimitere în judecată a parlamentarilor. Raportul a mai evidenţiat faptul că „acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt şi-au menţinut o dinamică remarcabilă”.

* În Raportul din 27 ianuarie 2016 se arată că România a înregistrat progrese la mai multe capitole, dar a menţionat totodată că sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei continuă să fie o problemă pentru România, susceptibilă de a da naştere la o serie de mişcări de stradă. Comisia a mai subliniat că MCV continuă să joace un rol important în România, fiind un motor al reformelor şi încurajând menţinerea unei coerenţe a rezultatelor, potrivit site-ului http://europa.eu/. Comisia a amintit, în Raport, şi de protestele de la finalul anului 2015, precizând că aceste mişcări au arătat că populaţia este direct interesată de lupta împotriva corupţiei. Cu privire la ANI, raportul a amintit de demisia preşedintelui Agenţiei ca urmare a anchetării sale de către DNA, dar a apreciat faptul că imaginea instituţiei nu a avut de suferit de pe urma acestui eveniment. Parlamentul trebuie să facă eforturi şi să nu mai dea avize negative la solicitările procurorilor privind urmărirea penală sau reţinerea şi arestarea preventivă a unor parlamentari, s-a mai arătat în Raportul din 2016.

* În evaluarea MCV din 15 noiembrie 2017, se precizează că rapoartele Comisiei din 2014, 2015 şi 2016 au putut evidenţia o tendinţă pozitivă. În acelaşi timp, un număr de aspecte-cheie identificate deja în rapoartele precedente au rămas nesoluţionate şi, prin urmare, raportul nu poate concluziona că obiectivele de referinţă sunt, în acest stadiu, îndeplinite într-un mod satisfăcător. CSM a luat măsuri pentru a apăra independenţa sistemului judiciar împotriva atacurilor politice şi din mass-media, se mai menţiona în Raport, potrivit sursei citate.

* În raport MCV din 13 noiembrie 2018, CE a recomandat României să suspende imediat punerea în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi să le revizuiască ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO). De asemenea, se recomanda suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi de revocare în curs care vizau procurori în funcţie, relansarea procesului de numire a procurorului-şef al DNA, numirea de către CSM a unei echipe interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituţii, conform http://www.just.ro/mcv/.

* În Raportul din 22 octombrie 2019, Comisia a arătat că evoluţia situaţiei privind reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei în România în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru executivul comunitar. Comisia Europeană a fost nevoită să îşi exprime în mai multe rânduri preocupările legate de statul de drept, evoluţia situaţiei în materie de reformă a sistemului judiciar şi de luptă împotriva corupţiei. De fiecare dată, Comisia a constatat o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *