Skip to content
Opinii & Analize

România, în fața primului test major de politică externă: cum ne poziționăm față de construirea gazoductului Nord Stream 2?

Construirea gazoductului Nord Stream 2 care ar trebui să transporte gaz rusesc către Germania prin Marea Baltică încordează tensiunile între principala putere economică a Uniunii Europene și Statele Unite. Noua administrație de la Washington s-a poziționat ferm împotriva construirii gazoductului încercând să convingă guvernul de la Berlin de pericolul reprezentat de acesta. La mijloc e o problemă spinoasă, iar țara noastră va da mai devreme sau mai târziu un text major de politică externă în acest caz.

Dependența Germaniei de gazul rusesc vs șantajul Moscovei

Rusia accelerează în ultimele zile lucrările de finalizare ale gazoductului Nord Stream 2 care ar trebui să transporte gaz din Rusia direct către Germania prin Marea Baltică. Presa relata faptul că marina rusă a început deja lucrările în apele daneze, iar cei aproximativ 1200 de km de lucrări submarine apropiindu-se de final.  Germania este în bună măsură dependentă de gazul rusesc de vreme ce nu deține suficiente resurse naturale. Ideea construirii unui gazoduct care să lege direct Germania de Rusia ar duce la un tranzit direct al gazului către Germania, fără alte state intermediare. Pe de altă parte, problema majoră în acest caz ține de transformarea aprovizionării cu gaz în armă de presiune politică asupra guvernului de la Berlin de către Moscova.

După agresiunea militară împotriva Ucrainei și anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, regimul de la Moscova a fost supus unor sancțiuni economice severe de către Statele Unite și partenerii săi occidentali. În cazul în care Rusia și Germania vor finaliza construcția gazoductului, Rusia ar putea amenința Germania cu tăierea gazului în cazul în care sprijină de pildă un regim de sancțiuni. Acest model este folosit de altfel de Rusia și cu vecinii săi. Multe state sunt dependente de gazul rusesc, prin urmare Moscova le supune periodic la șantaj, încercând să obțină în schimbul gazului (și a unui preț bun la gaze) concesii politice. Aceasta este de altfel și principala obiecție pe care o ridică Statele Unite atunci când vine vorba despre construcția gazoductului. De cealaltă parte, guvernul de la Berlin nu vede o alternativă credibilă la gazul rusesc. Sursele alternative de energie au devenit scumpe și poluante, iar Berlinul se vede nevoit să încheie parteneriate cu Rusia pentru a fi aprovizionat cu gaz, chiar daca asta înseamnă să se expună la un posibil șantaj.

Primul test major de politică externă al României

Chiar dacă problema pare a fi una care privește strict guvernele de la Berlin, Moscova și Washington, lucrurile nu stau chiar așa. Statele membre ale Uniunii Europene s-au ferit până acum să facă declarații tranșante în această privință, însă mai devreme sau mai târziu ele vor trebui să se poziționeze cumva. Noua administrație de la Washington va căuta aliați care să critice gazoductul și care să descurajeze împreună Germania de la încheierea unui astfel de parteneriat cu Rusia, oferind totodată câteva alternative credibile. Nu știm momentan cum ar putea suna aceste alternative. Cert este că o confruntare americano-germană pe tema Nord Stream 2, pune țara noastră într-o poziție foarte complicată. Pe de pe o parte Germania reprezintă principalul motor al Uniunii Europene, uniune din care și țara noastră face parte. Proximitatea față de Germania și relațiile bune pe care țara noastră le are cu guvernul de la Berlin vor trebui balansate cu cerințele Statelor Unite, principalul partener strategic al României și statul care ne asigură în bună parte securitatea națională în virtutea articolului 5 al NATO. România a reușit în trecut să medieze divergențele între statele membre în 2019, atunci când a deținut președinția rotativă Consiliului UE. Poziționarea față de construcția gazoductului Nord Stream 2 va influența în bună măsură relațiile țării noastre cu Germania și Statele Unite în viitorul apropiat. Va fi nevoie de o echilibristică foarte delicată între Berlin și Washington.

Dependența Berlinului de gazul rusesc pune numeroase probleme nu doar Germaniei ci și Uniunii Europene care devine vulnerabilă în fața șantajului Rusiei. De pildă o viitoare agresiune a Moscovei în Europa ar putea rămâne nesancționată de către Germania și aliații ei de teama ca nu cumva Moscova să închidă robinetul la gaze pentru Berlin și alte state. În mod normal, România ar trebui să se poziționeze de partea Statelor Unite, dar fără a antagoniza Berlinul. Împreună cu Statele Unite și aliații din UE, România ar trebui să contribuie la găsirea unei alternative viabile pentru Germania. Găsirea unei alternative viabile nu va fi ușoară însă România va trebui să lase de înțeles că este solidară cu problema germană. Solidaritatea aliaților stă de altfel la baza Uniunii Europene și a NATO. Găsirea unei alternative la Nord Stream 2 devine așadar o problemă care nu afectează doar Germania ci și Europa și implicit România. Pentru țara noastră acesta va fi principalul test de politică externă care se întrevede la orizont în viitorul foarte apropiat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *