Cu doar 13% din investițiile și reformele asumate prin PNRR realizate și un an și jumătate rămas pentru finalizarea restului, România riscă să piardă o mare parte din cele 19 miliarde de euro încă neatrase. Fără măsuri urgente și renunțarea la pretextul electoral pentru amânarea reformelor esențiale, guvernanții par să se îndrepte spre un eșec major. Nerealizarea PNRR va avea efecte negative asupra economiei, va pune presiune pe buget și va afecta credibilitatea României în fața investitorilor.
Guvernul ia în calcul modificarea PNRR și renunțarea la unele investiții care nu mai pot fi finalizate până în august 2026. Printre proiectele afectate se numără centrala pe gaze de la Craiova.
„Tehnic, este aproape imposibil de realizat la timp, dar alternativa este să rămânem cu un CET vechi pe lignit, poluant și ineficient. Avem la dispoziție un grant important pentru modernizare, iar chiar dacă investiția de 300 MW nu va fi complet finalizată până în 2026, este un proiect esențial pentru România,” a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Șanse minime de finalizare au și proiectele de modernizare a căii ferate pe 162 km între Caransebeș și Arad, finanțate de UE. Cel mai avansat lot este cel dintre Lugoj și Timișoara, unde doar 20% din lucrări au fost realizate până în decembrie 2024. Într-o situație similară se află reabilitarea a 166 km de cale ferată între Cluj și Episcopia Bihor, unde doar anumite tronsoane au înregistrat progrese semnificative.
Consecința? România riscă să piardă fondurile europene gratuite și să fie nevoită să caute alte surse de finanțare.
„Aceste investiții sunt cruciale pentru dezvoltarea regională, așa că trebuie continuate. Însă, în loc să beneficiem de bani nerambursabili, vom fi nevoiți să contractăm împrumuturi pentru a le finaliza, ceea ce înseamnă o dublă pierdere,” a avertizat Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, potrivit Digi24.
Până acum, România a atras 9,4 miliarde de euro din PNRR, iar alte 19 miliarde rămân disponibile, dintre care 7,8 miliarde sunt granturi nerambursabile. Spre deosebire de alte state, precum Polonia, Portugalia sau Italia, care au trimis 5-7 cereri de plată către Comisia Europeană, România a transmis doar 3 și a primit fonduri doar pentru 2. Ultima cerere, de 2 miliarde de euro, este blocată, iar țara noastră riscă să piardă 1,76 miliarde din această sumă.
Printre principalele probleme semnalate de Bruxelles se numără reforma pensiilor speciale și numirile politice în companiile de stat din energie. UE acuză conflicte de interese și influențe politice, iar România trebuie să revizuiască aceste numiri pentru a evita sancțiuni.
„Vom demara procedurile de revocare și înlocuire conform OUG 109 și estimăm că vom finaliza acest proces în 6 luni pentru a putea accesa fondurile,” a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
În total, România poate accesa peste 28 de miliarde de euro prin PNRR, dar pentru a beneficia de acești bani, trebuie să finalizeze sute de reforme și investiții. Guvernul mai are timp să trimită doar 2-3 cereri de plată, iar orice întârziere poate costa scump economia țării.
„Fondurile europene, fie că sunt din PNRR, din coeziune sau din alte programe, stimulează creșterea economică, dezvoltarea regională, creează locuri de muncă și sprijină firmele românești. Absorbția acestor bani este esențială pentru evitarea recesiunii,” a explicat Adrian Codîrlașu. În plus, agențiile de rating au subliniat că menținerea României în categoria recomandată pentru investiții depinde de fondurile europene.
Bugetul pe 2025 include intrări de fonduri UE de aproape 88 de miliarde de lei, dublu față de anul trecut, o estimare extrem de ambițioasă. Întrebarea rămâne: va reuși România să acceseze acești bani sau va lăsa miliardele pe masă?
