Theodor Stolojan, prezent la Congresul PPE de la București, a explicat pentru PS News, surprins de faptul că, în discursul său, Nehammer nu a pomenit nimic de Schengen, de ce totuși, acesta favorizează țări precum Croația. De asemenea, a mai subliniat importanța zonei Euro pentru România și a vorbit despre autonomia strategică a Uniunii Europene.
„Am fost surprins ca și majoritatea românilor, cred, din această sală, că Nehammer, cancelarul austriac n-a pomenit nimic despre problema care ne doare, și anume accesul deplin în Schengen. Eusunt surprins, mă așteptam să spună ceva. Până la urmă n-a spus nimic. E regretabil.
Din punctul meu de vedere (asta nu înseamnă că toți pot fi de acord cu mine), Austria ne-a luat ostatici, pe noi și pe bulgari, în ideea că rezolvă ea o problemă de sistem, la nivelul Uniunii Europene, cu imigrația ilegală, cu întărirea controlului de frontieră.
De ce spun că ne-a luat ostatici? Pentru că nu au aplicat aceeași măsură în ceea ce privește Croația care a fost acceptată în Schengen exact în perioada în care domnul cancelar al Austriei ne spunea cât de defect e sistemul la nivelul Uniunii Europene și că el n-are nimic cu România sau cu Bulgaria, dar vrea ca sistemul întâi să fie îmbunătățit și după aceea să ne accepte pe deplin”.
Croația este baza nautică a Germaniei și a Austriei
„Nu este numai baza nautică, țara a devenit o aripă, un fel de Coastă de Azur. Așa e Croația. Eu am fost de mai multe ori, cu Parlamentul European, în Croația. Ei au intrat mult mai ușor nu doar în Spațiul Schengen ci și în zona euro. Foarte rapid”.
România are nevoie să intre în zona euro
„Și aici, dacă îmi permiteți, vreau să fac o mică paranteză: România are nevoie să intre în zona euro. Din păcate, în special în sistemul bancar, a fost o rezistență foarte mare când România îndeplinea criteriile.
A fost o rezistență pentru că e mai convenabil cu monedă proprie, câștigă băncile din schimbul valutar, câștigă din diferențe de dobânzi ș.a.m.d. Și tot timpul s-a emis ipoteza că, nu suntem suficienți de dezvoltați pentru a intra în zona euro.
Cetățenii din Croația și Bulgaria au produsul intern brut pe cap de locuitor mai mic decât al românilor
Bulgaria va intra la 01/01/2025 în zona euro. Trebuia să intre cu 2 ani mai devreme, dar a avut problemele din lipsă de guvern.
Ambele țări au produsul intern brut pe cap de locuitor mai mic decât cel al românilor”.
Zona euro. Avantajele sunt enorme pentru România
„Avantajele sunt enorme pentru România deoarece dorește să fie o țară competitivă în turism. Acum, bulgarii sunt mai competitivi decât noi în turism și vor fi mult mai competitivi odată ce trec la zona euro deoarece înseamnă că scap de multe probleme.
Din păcate, România a demonstrat în decursul zecilor de ani că politicile macroeconomice n-au fost foarte reușite și am avut nevoie tot timpul de intervenția Fondului Monetar Internațional că să ne revenim la cap. Am avut nevoie de intervenția Comisiei Europene că să ne revenim la cap”.
România, singura țară din Uniunea Europeană, în procedura de deficit fiscal bugetar excesiv
„Suntem singura țară din Uniunea Europeană aflată în procedura de deficit fiscal bugetar excesiv. Ce poți să spui mai mult?”
Dacă intrarea în Schengen ar fi pe baza deciziei unui vot al majorității?
„Este evident că pentru admiterea în Schengen ne-ar fi favorabilă o asemenea decizie, ca să fim acceptați cu votul majorității. Sunt alte situații, însă, când nu ne-ar plăcea ca votul nostru să nu conteze. Pe de altă parte (de exemplu, la împărțirea fondurilor pentru agricultură, de unde noi știți că avem în general subvenții mai mici…și aici s-a discutat din nou, în domeniul politice agricole, că trebuie o echitate mai mare) suntem conștienți că dacă intră și Republica Moldova, și Ucraina în Uniunea Europeană (în momentul ăsta suntem acum 27 de state membre. Dacă te duci pre 35-36 de state membre va fi foarte complicat ca să iei decizii)”.
Autonomie strategică a Uniunii Europene
„Înainte era o cooperare mult mai solidă între Germania și Franța. Ce s-a întâmplat între timp? Macron a venit cu o serie de concepte noi, unele care sunt substanțiale, dar trebuie definite, cum ar trebui să lucreze. De exemplu, el a lansat conceptul de autonomie strategică și Uniunea Europeană încearcă să definească acest concept deoarece este bun. Iată, în sectoarele de armată, de apărare, de securitate, nu ne mai putem lăsă să fim legați de o singură sursă de aprovizionare, de o țară care mâine poate zice: vă blochez exporturile. Da, deci este un concept care este bun, dar care trebuie acuma văzut cum îl operaționalizăm și unde.
Răspunsul Ursulei von der Leyen a fost următorul vizavi de China: să reducem riscul pe care îl avem, de dependență, dar…nu vrem nici să ne rupem de China”.
Timp de două zile la București, capitala României, s-a scris istorie. Cei mai importanți și influenți lideri ai Europei, printre care Ursula von der Leyen, actuala şefă a Comisiei Europene, Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, precum și 11 şefi de state şi de guverne din Uniunea Europeană au venit la București, la cel mai mare eveniment politic al anului, Congresul Partidului Popular European.
Ce s-a decis la București
Ursula von der Leyen, desemnată candidata popularilor europeni pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene
Actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost desemnată joi, la Congresul PPE de la Bucureşti, candidata popularilor europeni pentru un nou mandat la şefia executivului comunitar. Candidatura ei a fost aprobată cu 400 de voturi pentru şi 89 împotrivă, din cele 489 de voturi valabil exprimate. Alte zece voturi au fost anulate. Ea a fost singurul candidat pentru a conduce lista PPE la scrutinul european din 6-9 iunie şi, prin urmare, pentru a obţine un nou mandat de cinci ani la şefia CE.
Adresându-se PPE înainte de vot, Von der Leyen le-a mulţumit colegilor de partid pentru încredere şi sprijin şi a spus că este „onoarea unei vieţi să serveşti” Uniunea Europeană.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus, joi, la Congresul PPE, că alegerile europarlamentare din acest an vor fi mai importante ca oricând, în contextul în care în lume sunt pericole mai mari ca niciodată, iar Rusia a încercat să şteargă Ucraina de pe faţa pământului, războiul afându-se acum în cel de-al treilea an:
„În lume sunt pericole mai mari ca niciodată, agresiunea rusă a încercat să şteargă Ucraina de pe faţa pământului, războiul se află acum în cel de-al treilea an şi este mai intens ca niciodată.
Vedem puterea, pericolele care se ridică, războiul din Gaza, din Orientul Mijlociu, vedem concurenţa economică agresivă din partea Chinei şi a altora şi aici, la noi acasă, Putin încearcă să rescrie istoria şi să ne conducă viitorul. Împrăştie ură, folosind războiul cibernetic din spatele ecranelor”.
Ea a arătat că „Europa noastră, paşnică şi unită, este pusă la încercare mai abitir ca oricând de către demagogi, de populişti, fie ei din extrema stângă sau extrema dreaptă”.
„Numele diferă, dar obiectivul lor este acelaşi, vor să calce în picioare valorile pe care le avem şi să ne distrugă Europa, iar noi, PPE nu vom permite niciodată ca aşa ceva să se întâmple.
Acesta este un moment decisiv, semnalul pe care îl transmitem de aici, de la Bucureşti, este următorul: PPE sprijină Europa, o Europă paşnică, prosperă, democrată şi unită (…)
Ţine de noi, europenii, cine să se alăture Europei şi în ce împrejurări, nu organizaţiile criminale, sau traficanţii”, a declarat Ursula von der Leyen.
În luna februarie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că va candida pentru încă un mandat în acest post, candidatură confirmată de formaţiunea sa politică germană Uniunea Creştin-Democrată (CDU).
„Iau astăzi o decizie conştientă şi cugetată: doresc să mă prezint pentru un nou mandat de preşedintă a Comisiei Europene în urma alegerilor europarlamentare din luna iunie”, a declarat atunci Ursula von der Leyen.
Comisia Europeană a avut până acum 13 președinți, însă doar 3 dintre aceștia au reușit să obțină mai mult de un mandat: Walter Hallstein (1958-1967), Jacques Delors (1985-1995) și José Manuel Barroso (2004-2014).
Avertismentul lui Klaus Iohannis la Congresul PPE
Și președintele României, Klaus Iohannis, a ținut un discurs la Congresul Partidului Popular European(PPE). El a declarat că proiectul european se confruntă cu multe provocări care ar putea avea efecte toxice.
„Congresul acestui congres e unul complicat și instabil: e cea mai gravă stare de fapt de după al doilea război mondial. Vecinii noștri din Ucraina își dau viața pentru a-și proteja țara. Ucrainenii sunt în tranșee și depind de ajutorul nostru. Noi, europenii, trebuie să fim neobosiți în eforturile nostre de a-i sprijini cu tot ce au nevoie. Nu e vorba doar despre suveranitatea unei națiuni, ci despre vieților unor oameni forțați să lupte într-un război pe care nu l-au dorit.
Extinderea UE e una dintre cele mai importante politici europene. Republica Moldova, Ucraina și Georgia sunt o parte integrantă a Uniunii Europene și viitorul lor e în UE, așa cum e cazul și pentru statele din Balcanii de Vest. Aceste țări au făcut progrese incredibile, cetățenii cred în UE și nu ar trebui să îi dezamăgim. Europa e un continent al păcii, noi toți beneficiem de garanții de securitate, există o complementaritate între UE și NATO.
Contextul în care ne aflăm vine și cu o criză de încredere între instituțiile UE, o distanță mai mare între clasa politică și cetățeni. Haideți să îi ascultăm pe cetățeni. Trebuie să fim atenți la așteptările tinerilor. Tinerii vor să fie ascultați și sprijiniți, nu au nevoie de răspunsuri mecanice, vor soluții și spațiu de afirmare”, a spus Iohannis.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
