Conform studiului „Măsurile anticriză energetică”, realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI), în România ultimilor 30 de ani acestea s-au bazat aproape exclusiv pe subvenții și prețuri reglementate, aspect care nu a avut efectul scontat. În fapt măsurile anticriză energetică au adâncit sărăcia energetică.
Din analizarea evoluției salariului minim pe economie cu prețul gazelor naturale efectiv plătit, se poate vedea că scăderea venitului real al populației, chiar și în condițiile subvenționării prețului gazelor și al energiei electrice. Sărăcia energetică este determinată, în principal, de veniturile reale mici ale românilor, acestea scăzând în ultimii trei ani puternic, fiind erodate de inflație, și de pierderile energetice mari ale clădirilor.
Analiza situației prețurilor efectiv achitate conform datelor Eurostat/AEI pentru populație, în perioada S1/2020 – S1/2023, ne arată că România s-a plasat în UE pe:
- – locul 5 sub aspectul prețului gazelor naturale medii achitat de consumatorul casnic, după ce s-a scăzut compensarea realizată de statul român.
- – locul 12 la creșterea prețurilor efectiv achitate de populație.
- – locul 9 sub aspectul nivelului prețului la energia electrică achitat efectiv de populație după ce s-au scăzut compensațiile acordate de autorități.
- – locul 21 în topul european al creșterii prețului la energie electrică între 2020 și 2023 la populație, dacă considerăm prețul efectiv plătit de populație.
- – locul 6 la creșterea costurilor cu energia în contractele de gaze și energie electrică, într-o gospodărie între S1/2020 – S1/2023
- – locul 22 în ceea ce privește resursele alocate pentru criza energetică.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
