România se confruntă cu un deficit semnificativ de lucrători în domeniul sănătății, o problemă agravată de migrarea continuă a medicilor și asistentelor către țări din vestul Europei.
Țara noastră a pierdut zeci de mii de medici în ultimii ani. Între, 2014-2020, peste 15.000 de medici au plecat din România și peste 50.000 de asistente. Este posibil ca numărul total al celor care au părăsit țara să fie și mai mare. Astfel, România se află printre primele țări care formează medici destinați pieței internaționale.
De altfel, deficitul de lucrători în domeniul sănătății este o problemă pe care o au mai multe țări din Europa, iar unele au luat măsuri pentru a-i împiedica pe tinerii medici să emigreze.
De exemplu, Albania îi obligă pe absolvenții albanezi ai facultăților de medicină să lucreze timp de trei ani în țara înainte de a putea pleca – sau să plătească taxele de școlarizare integrale, potrivit Euronews. Asta pentru că aproape 3.500 de medici au părăsit aceasta țară în ultimii 10 ani, conform Federației medicilor albanezi din Europa.
Din România au plecat 7.430 de medici numai în ultimii șapte ani, din 2016 până în 2023, arată datele Colegiului Medicilor.
„Creșterea forței de muncă necesită investiții pe termen lung și costisitoare, în timp ce recrutarea de profesioniști formați în străinătate oferă o soluție mai rapidă”, a subliniat Isilda Mara, cercetător pe probleme de muncă și migrație la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena.
De obicei, medicii și asistentele pleacă din Europa de Est și de Sud spre vestul și nordul continentului.
România, Spania și Franța sunt cele mai frecvente surse de asistente medicale care pleacă în străinătate, în timp ce Germania, România și Italia se numără printre țările cu cei mai mulți medici care își desfășoară activitatea în alte țări.
Pe de altă parte, Irlanda și Elveția sunt țările cele mai dependente atât de medicii formați în străinătate, cât și de asistenții medicali.
„Mobilitatea cadrelor medicale a creat un efect de domino. Medicii germani, de exemplu, se mută în Elveția sau Austria, iar posturile lor sunt adesea ocupate de medici din țările învecinate [Uniunii Europene]. La rândul lor, aceste țări învecinate își înlocuiesc medicii cu profesioniști din țări din afara UE, iar ciclul continuă”, a explicat Isilda Mara.
Statele Unite sunt cea mai populară destinație pentru lucrătorii din domeniul sănătății, atrăgând 45 % din totalul asistenților medicali născuți în străinătate, Germania (15 %) și Regatul Unit (11 %) ocupă locurile doi și trei în acest top.
Paul de Raeve, secretarul general al Federației Europene a Asociațiilor de Nursing, a declarat că toate țările din UE recrutează personal medical din afară. Acești lucrători sunt esențiali pentru sistemele medicale în criză; fără imigranți, Germania, de exemplu, ar putea experimenta un colaps al sistemului de sănătate, conform Consiliului german de experți pentru integrare și migrație.
Economiștii și experții în sănătate sunt îngrijorați de exodul de cadre medicale din regiunile sărace către țările bogate, care le oferă salarii și condiții mai bune. Această migrație duce la pierderea investițiilor în formarea personalului medical și la resurse reduse în țările de origine. Ca rezultat, se creează un ciclu vicios în care numărul medicilor scade, ceea ce provoacă un acces limitat la îngrijire.
Serviciile sunt de calitate mai slabă, timpi de așteptare mai lungi și nevoi generale rămân nesatisfăcute, potrivit Milenei Šantrić Milićević, profesor la Universitatea din Belgrad și consilier pe probleme de capacitate a sistemului de sănătate, forță de muncă și echitate.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
