PSnews

Recent

România, în vizorul UE. Daniel Fenechiu, previziuni NEGRE: Consecințele vor fi cât se poate de evidente! EXCLUSIV

danielfenechiu.ro

Parlamentului European dezbate şi votează marţi rezoluţia privind statul de drept din România. Votul va avea loc de la ora 12.00, ora Strasbourgului. Potrivit draftului rezoluţiei, Parlamentul European îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar.

Rezoluţia vine şi ca rezultat al celor două dezbateri din Parlamentul European, la care au participat premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis.

DETALII AICI: Parlamentul European votează astăzi o rezoluție referitoare la statul de drept în România

În acest context,redacția Psnews.ro, a luat legătura cu Daniel Fenechiu, vicepreședintele Comisiei juridice din Senat, pentru a analiza, în opinia sa, ce poziție ar putea avea Parlamentul European în cazul României.

Astfel, vicepreședintele Comisiei juridice din Senat este de părere că decizia nu va fi deloc bună pentru România: „că poate fi foarte rău sau doar rău este o chestiune de diplomație și o chestiune de interese”.

Este greu să faci o anticipare, însă cu siguranță lucrurile în nicio manieră nu evoluează bine pentru imaginea României și pentru poziția României în cadrul Uniunii Europene. Raportul este devastator, zic eu, și cu siguranță consecințele vor fi cât se poate de evidente. Că poate fi foarte rău sau doar rău este o chestiune de diplomație și o chestiune de interese. În momentul de față la nivelul Uniunii Europene neexistând interesul să se activeze Articolul 7 în cazul României, existând deja unul cu Polonia, unul cu Ungaria, avem un avantaj”, a declarat în exclusivitate pentru PSnews.ro Daniel Fenechiu.

Documentul, publicat pe site-ul Parlamentului European, conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi lupta anticorupţie.

Potrivit draftului rezoluţiei, Parlamentul European:

  • subliniază că este fundamental să fie garantat faptul că valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin şi drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;
  • este profund preocupat de revizuirea legislaţiei judiciare şi penale din România, îndeosebi din cauza posibilităţii ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia din România, precum şi la slăbirea statului de drept;
  • condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018;
  • invită autorităţile române să instituie garanţii prin care să asigure o bază transparentă şi legală pentru orice tip de cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care dereglează mecanismele de verificare şi de echilibrare; solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;
  • îndeamnă autorităţile din România să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupţiei în rândul funcţionarilor de stat şi să aplice strategia naţională anticorupţie;
  • recomandă insistent să se reconsidere legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul acesteia de a intimida societatea civilă şi de a intra în conflict cu principiul libertăţii de asociere şi cu dreptul la viaţa privată; consideră că această legislaţie trebuie aliniată pe deplin la cadrul UE;=
  • îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de restricţiile politice aplicate libertăţii presei şi faţă de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate şi ar reintroduce defăimarea în Codul Penal;
  • îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă şi subliniază că trebuie abordate chestiunile menţionate mai sus pe baza unui proces transparent şi incluziv; încurajează solicitarea din proprie iniţiativă a avizelor Comisiei de la Veneţia cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă;
  • solicită guvernului român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale prevăzut de tratat;
  • îşi reiterează regretul cu privire la decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE pe 2017 privind combaterea corupţiei şi invită cu insistenţă Comisia să îşi reia fără întârziere exerciţiul anual de monitorizare a luptei împotriva corupţiei în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi de criterii uniforme uşor aplicabile, pentru a măsura nivelul corupţiei din statele membre şi pentru a evalua politicile anticorupţie ale acestora, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 referitoare la raportul anual pe 2014 privind protejarea intereselor financiare ale UE
  • susţine cu fermitate un proces regulat, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, cu participarea tuturor statelor membre, în scopul protejării valorilor de bază ale UE, şi anume a democraţiei, drepturilor fundamentale şi statului de drept, proces care să implice Consiliul, Comisia şi Parlamentul, astfel cum s-a propus în Rezoluţia Parlamentului din 25 octombrie 2016 conţinând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul pentru DSF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice pentru fiecare ţară;
  • invită Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse de autorităţile române pe baza recomandărilor, continuând să ofere sprijin complet României în identificarea unor soluţii adecvate;
  • încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum şi Preşedintelui României.”

Totodată, dacă aceasta rezoluţie va fi aprobată, Parlamentul European condamnă „intervenţia violentă şi disproporţionată a jandarmeriei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018”.

 

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi