Skip to content
Opinii & Analize

România își crește cheltuielile pentru apărare începând cu 2023, dar uită un lucru. Care este marele neajuns

psnews.ro

Președintele Klaus Iohannis a precizat zilele trecute, cu ocazia zilei forțelor armate terestre, că își dorește „consolidarea capacității de apărare” a țării, lucrul acesta reprezentând  „o prioritate strategică pentru România”. Din acest motiv, a spus șeful statului, România trebuie să își crească bugetul pentru Apărare, de la 2% din PIB, la 2,5%, începând cu anul 2023.

Efectele agresiunii ruse în Ucraina

Decizia oficialilor de la București vine pe fondul conflictului de la granițele României și NATO. Invazia militară declanșată în februarie de Vladimir Putin a reprezentat un semnal de alarmă puternic pentru statele de pe Flancul Estic al NATO – România, Polonia, Ungaria, statele Baltice. Dintr-un jucător aparent calculat pe scena politică internațională, președintele Rusiei a devenit un decident politic a cărui raționalitate este pusă constant sub semnul întrebării. Ținând cont de faptul că intențiile decidentului politic de la Kremlin sunt neclare, statele europene nu își doresc să riște să împărtășească o soartă similară cu cea a ucrainenilor.

Cu toate că cea mai mare parte din Europa se află sub umbrela de securitate a Statelor Unite, prin apartenența la NATO, în mai multe capitale s-a luat deja decizia creșterii bugetelor destinate apărării. În timpul administrației Trump mai multe state, printre care și România, au răspuns pozitiv cerințelor Washingtonului de a contribui mai mult la propria lor securitate. Agresiunea lui Putin în Ucraina a avut acum un efect catalizator, accelerând acest trend și determinând mai multe state să ia măsuri similare.

România, în perspectivă europeană

Probabil că statul european care a luat cea mai drastică măsură în acest sens a fost Germania. De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și până în prezent, Germania s-a concentrat cu precădere pe dezvoltarea economică. Militarismul caracteristic germanilor a fost lăsat pe plan secund. După reunificarea Germaniei la sfârșitul Războiului Rece, unele state europene care au avut o istorie dificilă cu Germania, precum Franța, s-au temut de perspectiva unei Germanii puternice în centrul Europei. Temerile francezilor au fost temperate însă de asigurările date de britanici și americani. Germania reunificată și-a continuat dezvoltarea economică devenind locomotiva economică a Europei.

Dar agresiunea militară a Rusiei în Ucraina a schimbat calculele guvernului de la Berlin. Olaf Scholz, noul cancelar german, a decis să rupă această tradiție veche de peste 70 de ani și să repună pe tapet cheltuielile militare. Ca urmare, Germania a decis să crească la 100 de miliarde de euro cheltuielile în privința apărării.

Pe lângă Germania, Belgia, Polonia, Italia și Norvegia au decis și ele să își crească bugetele militare. În Polonia, un alt stat aflat la granița cu Ucraina, Jaroslaw Kaczynskihas a anunțat că va crește bugetul pentru apărare de la 2,1% la 3% din PIB. În Italia, pe 16 martie, Parlamentul a votat pentru creșterea cheltuielilor în domeniul apărării la 2%, de la aproximativ 1,4%.

Dîncu, despre importanța creșterii cheltuielilor militare 

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a avut și el o intervenție pe marginea acestui subiect.

”Prin alocarea începând cu anul viitor, a două procente și jumătate din PIB pentru apărare, vom avea posibilitatea să accelerăm importantele programe de modernizare și înzestrare esențiale pentru adaptarea Forțelor Terestre și a tuturor categoriilor de forțe ale Armatei  României la realitățile actualului mediu de securitate.

În același timp, pentru atingerea obiectivului strategic de a oferi României armata performantă de care are atâta nevoie în aceste momente, pe lângă asigurarea echipamentele de ultimă generație, care au început deja să intre în dotarea structurilor militare române, este esențial să ne concentrăm și pe îmbunătățirea condițiilor de viață ale militarilor noștri – activi, în rezervă sau în retragere, ale salariaților civili ai ministerului nostru, precum și ale familiilor lor. Performanța profesională de înalt nivel trebuie motivată prin condiții de muncă la nivelul celorlalte armate NATO, printr-un sistem de salarizare decent, prin pensii echitabile asigurate tuturor rezerviștilor, indiferent de data trecerii în rezervă“, a arătat ministrul pe pagina sa de Facebook.

Partea negativă a cheltuielilor militare

Toate aceste acțiuni au un numitor comun – agresiunea rusă în Ucraina și teama pe care a generat-o în capitalele europene. Cu toate acestea, există și o perspectivă mai puțin vizibilă care ascunde un mare neajuns. Statele europene vor cheltui mai mult pentru apărare, iar lucrul va duce, inevitabil, la diminuarea cheltuielilor în alte sectoare precum educație, sănătate etc. De vreme ce Europa se confruntă cu o inflație aproape fără precedent, tot în bună parte ca urmare a evenimentelor din Ucraina, este clar că majoritate nu vor avea un PIB mai mare decât în alți ani. Dimpotrivă, am putea asista chiar la rezultate mai slabe. Prin urmare această creștere a bugetelor destinate apărării se va realiza inevitabil pe seama altor sectoare care vor primi mai puțini bani.

Decidenții politici ar trebui să nu uite însă că, deși este important să avem o armată pregătită și echipată corespunzător, la fel de importante sunt și educația sau sănătatea. Până la urmă, una dintre cele mai grave crize ale acestui secol – pandemia de coronavirus – a fost una medicală, nu militară.

3 comentarii la “România își crește cheltuielile pentru apărare începând cu 2023, dar uită un lucru. Care este marele neajuns

  1. @ Și în alte vremuri de crize, războaie, bancherii „au dat lovituri” la economiile populației, afacerilor din acele vremuri, ?

  2. @ De observat și că, în al doilea mandat al lui Traian Băsescu, bancherii de la BNR s-au mai ,,zbârlit” , pentru a ,,exemplifica” cu exprimări ale lu’ domnu’ consilier Vasilescu, la populație, cu „amenințări” cu războiul, ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *