Skip to content
Politică

România, la coada Europei la capitolul digitalizare. Ministerul condus de Teleman nu se grăbește, chiar dacă digitalizarea e o prioritate în PNRR

gov.ro

În 2019, țara noastră se afla la coada Europei la capitolul digitalizare. Zeci de instituții funcționau ca și cum computerul și bazele de date nu s-au inventat încă, folosind în continuare o tonă de de hârtii chiar și atunci când venea vorba despre cele mai simple procese, precum plata unor facturi. Cu toate că digitalizarea reprezintă una dintre prioritățile Planului Național de Redresare și Reziliență, ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, condus de Ciprian Teleman nu pare a se mișca cu viteza necesară pentru a transforma promisiunile din Plan în realitate.

Digitalizarea mai așteaptă

În 2020 este înființată Autoritatea pentru Digitalizarea României tocmai pentru a accelera procesul digitalizării și a scoate țara de la fundul grămezii la acest capitol. Doar că până în prezent lucrurile merg extrem de lent. Instituția se poate lăuda doar cu o realizare, care și aceea este parțială – ghișeul.ro , un portal prin intermediul căruia îți poți achita impozitele și alte dări la stat. Doar că ghișeul.ro funcționează deja de 10 ani de zile, iar singura “reușită” este legată de atingerea numărului de 1 milion de utilizatori înregistrați pe site. O cifră care raportată la nivelul populației României nu este nici pe departe satisfăcătoare. La o populație adultă de 18 milioane, în procente lucrul acesta ar fi echivalent cu puțin peste 5%. Așadar în linii mari doar 5,5% din populația României folosește site-ul respectiv pentru a-și plăti dările, un procent cu care nu prea te poți lăuda.

Mai mult, cu câteva excepții printre care Cluj, Oradea și București, administrațiile locale din țară sunt slab digitalizare. De multe ori chiar și primăriile care investesc masiv în această direcție se împotmolesc din cauza vidului legislativ. De multe ori documentele emise online nu sunt recunoscute de alte instituții ale statului, bazele de date nu sunt interconectate, iar semnătura electronică este prea costisitoare pentru a fi folosită de toată lumea. Visăm la digitalizare, dar facem prea puțin pentru a o pune în practică.

Educația cetățeanului și lipsa de inițiative ale Ministerului Digitalizării

O altă problemă este educația cetățeanului, care din neîncredere sau din lipsa obișnuinței preferă să stea la coadă la ghișeu. Autoritățile fac prea puține lucruri pentru a educa cetățeanul de rând în vederea digitalizării. Nu există programe sau inițiative naționale de educație în acest sens, iar Ministerul Digitalizării condus de Teleman face prea puține lucruri în acest sens. Lipsa acută a digitalizării se vede și în școli. În contextul epidemiei, peste tot în lume școala a trecut în on-line, iar munca s-a mutat și ea în on-line, acolo unde s-a putut, devenind tele-muncă. Unele țări s-au adaptat extrem de rapid pentru că aveau deja o bază în acest sens. Alte state au fost lovite din plin de necesitatea digitalizării, fiind prinse pe picior gresit.

Din păcate sau din fericire, digitalizarea reprezintă următorul pas logic în evoluția tehnologică a lumii. Este un proces ireversibil. Nu putem acționa ca în secolul al XIX-lea plimbând la nesfârșit teancuri de hârtii și adunându-le pe toate în tone de saci. Riscul este o blocare totală a instituțiilor din cauza birocrației excesive și a tonelor de hârtii. Digitalizarea are marele avantaj al bazelor de date unde poate fi stocată o cantitate infinită de informații, fără a ocupa loc fizic. În lipsa unui program național de educație a cetățeanului și de reglementare legislativă a acestui proces (un cadru legislativ universal aplicabil), digitalizarea promisă de guvern mai așteaptă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *