România ocupă un loc important şi strategic în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, iar pentru ţara noastră umbrela NATO a oferit şi continuă să ofere cele mai puternice garanţii de securitate, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.
Ministrul a afirmat că aderarea României la NATO, în 2004, a fost un moment extrem de emoţionat.
„Eram tânăr diplomat la acel moment, la misiunea noastră la Uniunea Europeană şi recunosc că a fost un moment extrem de emoţionant. Am fost în faţa televizoarelor. Este un moment important în istoria modernă a României, la fel ca şi aderarea României la Uniunea Europeană. Este ceea ce ne defineşte astăzi – membri ai Uniunii Europene şi ai NATO – şi vedem cât de important şi cât de privilegiaţi suntem într-un context extrem de dificil şi de complicat, generat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva unui vecin de-al nostru”, a spus Luminiţa Odobescu.
Ea a subliniat importanţa pe care, la acel moment, au avut-o societatea românească, diplomaţia şi clasa politică.
„Articolul 5 pe care îl pomenim aproape zilnic este cu atât mai relevant, iar această deviză ‘Toţi pentru unul, unul pentru toţi’ este prezentă şi mai puternic în ziua de astăzi”, a declarat şefa diplomaţiei române, vorbind de provocările suplimentare pe care le-a adus războiul Rusiei împotriva Ucrainei pe Flancul estic al NATO.
Potrivit ministrului, „România ocupă un loc important şi strategic în cadrul Alianţei, inclusiv ca o ancoră în partea de sud a Flancului estic şi ca stat riveran la Marea Neagră, zonă de importanţă strategică pentru securitatea europeană”, lucru evidenţiat la summiturile NATO de la Madrid şi Vilnius.
Luminiţa Odobescu a arătat că Alianţa rămâne principalul garant al securităţii membrilor săi, fiind „un pilon al ordinii internaţionale bazate pe reguli, o ancoră a securităţii nord-atlantice”, şi a apreciat că „este cea mai bine plasată organizaţie, pentru a răspunde ameninţărilor şi provocărilor de securitate actuale”.
„Pentru România, umbrela NATO a oferit şi continuă să ofere cele mai puternice garanţii de securitate”, a afirmat Odobescu.
Cu privire la schimbările aduse de anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în 2014, respectiv de războiul din Ucraina început în urmă cu doi ani, ministrul român a spus că „NATO s-a adaptat permanent la diversele provocări de securitate, inclusiv prin valurile de extindere”.
Odobescu a afirmat că, în acest context, „România a continuat să fie vocală şi să îşi promoveze obiectivele în cadrul NATO şi rezultatele s-au văzut în mod direct, inclusiv prin creşterea prezenţei militare pe teritoriul nostru”. Ea a adăugat că un exemplu este reacţia aliată după ce drone ruse au căzut pe teritoriul României iar aliaţii au crescut prezenţa militară în ţara noastră şi au consolidat supravegherea aeriană.
Ea a apreciat că recunoaşterea de către NATO a rolului strategic al Mării Negre este o reuşită.
„NATO a încercat să răspundă şi unor obiective ale aliaţilor. Pentru România, regiunea Mării Negre şi Flancul estic au fost întotdeauna prioritate şi au fost promovate constant pe agenda reuniunilor NATO. (…) Am reuşit să promovăm rolul strategic al Mării Negre pe agenda NATO, să avem rezultate importante şi să ne promovăm interesele în ceea ce priveşte consolidarea posturii de apărare şi descurajare pe Flancul estic”, a completat ministrul.
Ea a subliniat că aceste obiective ale României au devenit şi mai relevante în contextul actual de securitate şi a menţionat, în acest sens, Summitul NATO care va avea loc în această vară, la Washington.
„În general, noi, cei din Flancul estic, inclusiv România, de fiecare dată, nu numai la NATO, dar şi în cadrul Uniunii Europene, am explicat şi explicat partenerilor noştri ce poate să facă Rusia, ce face Rusia şi care sunt obiectivele Rusiei. Le ştim din istoria trecută şi din cea recentă. (…) Trecutul te învaţă foarte multe şi o ştim şi noi din propria noastră experienţă şi cred că am avut destule semne de avertizare. Le-am avut în 2008 – am văzut ce s-a întâmplat în Georgia -, le-am avut în 2014 (anexarea ilegală a Crimeei – n.r.) şi evident, le avem într-un mod dramatic acum – un război început acum doi ani. Deci cred că situaţia este una foarte clară. Rusia este şi va rămâne o ameninţare pentru securitatea nu numai europeană, euroatlantică şi, în consecinţă, aşa cum s-a făcut în ultima perioadă, trebuie să ne adaptăm la aceste riscuri de securitate pe termen mediu şi lung”, a spus şefa diplomaţiei române.
Conform ministrului, faptul că ţara noastră are cea mai extinsă frontieră terestră cu Ucraina „şi-a pus amprenta şi asupra rolului şi poziţiei României în cadrul NATO”.
„Obiectivele României în cadrul NATO au fost urmărite cu maximă atenţie în continuare, dar au fost foarte bine coordonate cu cele ale aliaţilor. De fapt, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a avut şi continuă să aibă implicaţii strategice profunde pe termen scurt şi lung în ceea ce priveşte regiunea noastră şi de fapt spaţiul euroatlantic, pentru că aici vorbim de un conflict care, pe de o parte, are un caracter existenţial – pentru că Ucraina luptă să-şi apere teritoriul, să-şi apere oamenii, deci pentru supravieţuirea sa. Pe de altă parte, acest conflict este o ameninţare directă la securitatea spaţiului euroatlantic şi am văzut-o cu toţii, având deja cinci incidente, când drone ruseşti au lovit teritoriul naţional”, a afirmat ministrul de Externe.
Luminiţa Odobescu a evidenţiat că în regiunea Mării Negre există parteneri vulnerabili, respectiv Republica Moldova şi Georgia.
„Sprijinul pentru Republica Moldova este o prioritate a politicii externe româneşti, la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce priveşte procesul de aderare la Uniunea Europeană – pot să vă spun foarte clar că România a avut un rol esenţial în toate deciziile istorice luate. Sprijinul său nu este numai unul vocal, ci este unul concret”, a punctat ea.
Ministrul a afirmat că există un parteneriat cu NATO care abordează „vulnerabilitatea” Republicii Moldova la ameninţările hibride „extrem de sofisticate”.
„Încercăm împreună cu aliaţii şi partenerii din cadrul UE şi NATO să găsim soluţii şi să sprijinim în continuare Republica Moldova. Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la aceste ameninţări hibride. S-au luat decizii importante pentru sprijinul său”, a spus ministrul.
Luminiţa Odobescu a amintit că, la Bruxelles, Consiliul European a votat un al doilea pachet de sancţiuni pentru persoane care au contribuit la destabilizarea Republicii Moldova. Ea a menţionat şi că la Chişinău există o misiune UE condusă de un diplomat român, Cosmin Dinescu.
„Republica Moldova trebuie să fie în continuare ajutată, ceea ce vom face atât în plan european, cât şi în plan euroatlantic”, a afirmat ministrul de Externe.
Luminiţa Odobescu va participa, pe 3 şi 4 aprilie, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe aliaţi, la Bruxelles. O prioritate pe agenda discuţiilor este sprijinul pentru Ucraina. Reuniunea va cuprinde şi un moment dedicat celebrării a două decenii de la aderarea ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică.
Ministrul Luminiţa Odobescu a afirmat că formula repetată de înalţi oficiali atunci când vorbesc de nevoia de a fi alături de Ucraina nu este doar limbaj diplomatic, ci o realitate.
„Ucraina se află într-un moment critic, iar continuarea sprijinului comunităţii internaţionale pentru independenţă, suveranitate şi integritate teritorială este foarte important. Să repetăm acest lucru. Chiar dacă pare un limbaj de minister de Externe, este foarte important să continuăm să explicăm cetăţenilor noştri despre ce este vorba în acest război”, a spus ministrul.
„Să rămânem fermi în sprijinul nostru pentru Ucraina, pentru că orice punct de slăbiciune va fi şi este exploatat de către Rusia şi nu trebuie să arătăm că am obosit în sprijinul pentru Ucraina”, a completat ministrul.
Luminiţa Odobescu a apreciat că aniversarea României la NATO arată, în contextul actual de securitate, „cât de importantă a fost această decizie politică susţinută de români acum 20 de ani”. Ea a arătat că la această aniversare Suedia va participa pentru prima dată în noua sa calitate de membră a Alianţei.
În ceea ce priveşte motivaţia de a face parte din NATO, Odobescu a subliniat că „răspunsul este unul foarte clar” şi a evocat inclusiv creşterea economică, pe lângă garanţiile de securitate, de la momentul aderării până în prezent.
„NATO nu este numai o alianţă militară, este o alianţă politico-militară, care este bazată pe principii şi valori în care noi credem. Pentru că tot vorbim de momente aniversare, anul acesta sărbătorim 35 de ani de la Revoluţia română, pentru care românii au luptat şi pentru cineva care s-a născut înainte, într-o altă perioadă, sunt lucruri extrem de importante”, a afirmat şefa diplomaţiei române.
La 20 de ani de la aderarea la NATO, Ministerul de Externe este una dintre instituţiile din spatele campaniei „Born in NATO”, dedicată tinerilor care au sub 20 de ani şi pentru care apartenenţa la Alianţă este un lucru natural. Ministrul spune că a descoperit, la lansarea campaniei, tineri informaţi şi curioşi.
Pentru persoanele care sunt sceptice privind apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică, ministrul de Externe a transmis ca acestea să privească spre statele care sunt noi membre sau care îşi doresc să adere la NATO.
„Dacă întrebăm Finlanda sau Suedia de ce au aderat la NATO sau întrebăm Ucraina, Moldova de ce îşi doresc să adere la Uniunea Europeană sau la NATO, cred că răspunsurile la aceste întrebări sunt foarte simple – NATO aduce cu sine o garanţie de securitate foarte importantă şi o vedem cu toţii, pentru că avem acest Articol 5 şi l-am văzut în acţiune, după cum aderarea la Uniunea Europeană aduce şi securitate dar şi prosperitate economică”, a subliniat Luminiţa Odobescu.
Pe 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Pe 2 aprilie în acelaşi an, drapelul românesc a fost arborat la sediul NATO din Bruxelles.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
