Cel mai mare număr de persoane cu dizabilităţi este înregistrat în municipiul Bucureşti (78.527 persoane). Oamenii însă, sunt vitregiți din cauza lipsei accesorizarii, chiar la cele mai importante instituții, cum ar fi Primăria Generală. Sebastian Burduja dorește ca această evidență să dispară și întregul București să fie accesibil tuturor locuitorilor, oferindu-le, în acest fel, șanse egale la muncă, deplasare etc.
„Persoanele cu nevoi speciale, cu dizabilități, din oraș, mi-au spus un lucru sigur: că au nevoie de sprijin în plus din partea Primăriei. Acea indemnizație specială care s-a acordat undeva înainte de 2020, a fost binevenită. A fost tăiată în ultimii ani. Asta a fost decizia discrețională a primarului.
Dar ceea ce avem noi nevoie, cu adevărat, este să accesorizăm orașul, pentru că atunci și persoanele cu dizabilități vor avea șanse egale cu ceilalți cetățeni: să meargă la un loc de muncă mai bun, să se deplaseze, să ajungă mai repede la destinație. Deci, prioritatea Primăriei Generale a Capitalei va fi să se accesibilizeze ea pe ea însăși, pentru că nu are rampe.
Trebuie să accesorizam cu rampe, cu tot ceea ce trebuie, sa oferim sprijin pentru persoanele nevăzătoare. La fel și pentru restul instituțiilor din subordine. După ce ne facem curat în curtea proprie, sau în paralel, putem da drumul și la un program cu primăriile de sector. Aici, pentru blocurile de locuințe, vrem să le accesibilizăm pe toate”, a afirmat Sebastian Burduja.
România: 923.578 de persoane cu dizabilităţi
La 31 decembrie 2023, numărul total al persoanelor cu dizabilităţi a fost de 923.578, din care 98,28% (907.715 persoane) erau în grija familiilor și/sau trăiau independent (neinstituţionalizate), iar 1,72% (15.863 persoane) erau în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială, conform statisticilor Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).
Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap pentru perioada 2021-2030 stabilește obiective și priorități de acțiune ale UE în mai multe domenii, cum ar fi: accesibilitatea, drepturile cetățenilor, calitatea vieții, accesul egal și nediscriminarea și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Ea abordează majoritatea deficiențelor identificate în strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap.
Legislația privind drepturile persoanelor cu dizabilități, stagnează
Totuși, mai multe probleme importante care intră, cel puțin parțial, sub sfera de responsabilitate a Comisiei Europene rămân nesoluționate: corespondența dintre strategia 2021-2030 și finanțarea din partea UE este încă slabă: nu a avut loc deocamdată o revizuire a tuturor actelor legislative importante ale UE pentru a se evalua gradul de conformitate cu convenția, iar legislația relevantă privind drepturile persoanelor cu dizabilități stagnează.
Limitări de lungă durată autopercepute care îngrădesc desfășurarea activităților obișnuite ca urmare a uneia sau a mai multor probleme de sănătate ( Raport special 2020-2023)
Criteriile pentru recunoașterea statutului de persoană cu handicap diferă de la un stat membru la altul, iar datele statistice nu sunt comparabile, ceea ce poate submina recunoașterea reciprocă.
Strategia 2021 -2030 stabilește obiective în materie, dar unele probleme rămân nesoluționate, iar sistemul de monitorizare existent nu arată în ce mod contribuie finanțarea din partea UE la îmbunătățirea vieții persoanelor cu dizabilități.
În ceea ce privește cheltuielile pe care statul român le are cu măsurile de sprijin pentru persoanele cu handicap, suntem pe locul 5 din coada clasamentului: doar 0,9% din PIB în condițiile în care media europeană este de 2,2%.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
