Skip to content
Economie

România pierde miliarde de euro în 2022 pentru că întârzie exploatarea gazelor din Marea Neagră

facebook

Statul român își propunea acum câțiva ani să exploateze la capacitate maximă resursele de gaze din Marea Neagră începând din 2022. Nu o face, însă, iar pierderile doar de anul acesta se ridică la aproximativ 3,8 miliarde de euro, potrivit unor calcule realizate de Europa Liberă.

După șase ani de la promisiunile celor care conduceau România în perioada 2016-2018, doar jumătate de miliard de metri cubi de gaze se vor exploata din Marea Neagră anul acesta.

Este vorba de resursele care se află pe platforma continentală (aproximativ 320 de kilometri de la țărm spre larg) și care îi revine României. Pentru anul viitor, se poate dubla producția până la un miliard de metri cubi.

Peste 70% din zăcămintele fosile se află în zona denumită Neptun Deep. Acolo se află și cea mai mare concentrație de gaze, între 42 și 200 de miliarde de metri cubi.

Însă cea mai optimistă prognoză din prezent indică anul 2026 pentru exploatarea acestor gaze. În alte patru platforme se fac forări, fără a exista estimări clare privind cantitatea de gaze existentă, când sau dacă vor fi exploatate.

Prima exploatare și singură

Primele gaze extrase din perimetrele offshore de mică adâncime „Ana” și „Doina” au intrat pe 15 iunie în sistemul național de transport, au anunțat reprezentanții Black Sea Oil & Gas. Compania estimează că cele două zăcăminte vor produce anul acesta jumătate de miliard de metri cubi de gaze. România consumă anual 11-12 miliarde de metri cubi de gaze.

Black Sea Oil & Gas (BSOG) și partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources SRL şi Gas Plus Dacia SRL, au anunțat pe 15 iunie începerea producției de gaze din perimetrul denumit „Midia” şi introducerea primelor gaze în Sistemul Național de Transport (SNT), au anunțat reprezentanții companiei printr-un comunicat.

Anul acesta se estimează o producție de jumătate de miliard de metri cubi de gaze. Producția la platou va fi de aproximativ un miliard de metri cubi de gaze/an pentru următorii trei ani din cei zece ani de viață estimați pentru zăcămintele Ana și Doina”, ne-au transmis reprezentanții companiei.

Invesția este primul proiect dus la bun sfârșit de extragere a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre din ultimii 30 de ani și singurul proiect aflat în derulare astăzi.

Pentru exploatare se folosesc cinci sonde de producție (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producție la zăcământul Ana), o platformă de producție monitorizată și operată de la țărm, amplasată pe zăcământul Ana și o conductă submarină de 126 km care asigură transportul gazelor până la noua stație de tratare a gazelor din comuna Corbu, județul Constanța.

Următoarea exploatare, (probabil) în 2026

Prima exploatare a început la termen și pentru că nu a fost nevoie de foraje la mare adâncime, așa cum necesită toate celelalte perimetre din Marea Neagră.

Din acest motiv, reprezentanții companiei BSOG nu au avut nevoie de investiții substanțiale, de miliarde de euro. Suma cheltuită de firmele care produc deja gaz a fost de 400 de milioane de euro, conform reprezentanților companiilor.

Decizia de investiții în alte perimetre ne dorim să fie luată în cursul anului viitor, în așa fel încât în 2026 să avem primele gaze din Marea Neagră, din alte perimetre, intrate în sistemul național de transport”, ne-a declarat Virgil Popescu.

Rezervele de gaze de la mare adâncime nu sunt nici măcar aproape de a fi exploatate. Două sunt motivele pentru care economia românească nu beneficiază de aceste gaze:

modificările legislației de exploatare a resurselor naturale offshore ale României, schimbări impuse de PSD, atunci când acest partid era condus de Liviu Dragnea. Asta în condițiile în care statul român și compania sa fanion – Romgaz – nu are echipamente pentru a extrage gazul prin foraje la mare adâncime.

Fostul deputat Iulian Iancu, cu mandate din 2004 până în 2020, a fost unul dintre parlamentarii PSD care au lucrat la modificarea legislației din 2018. Acesta declara la acel moment, în cadrul unei comisii din Palatul Parlamentului că modificările au fost realizate „în așa fel încât statul român să-și maximizeze veniturile, dar să menținem acel echilibru absolut necesar pentru menținerea interesului din partea investitorilor”.

Iulian Iancu a fost cunoscut timp de aproape un deceniu, un „guru” al energiei atunci când venea vorba de PSD. Miercuri, Iancu a fost numit de membrii parlamentului în fruntea ANRE (Agenției Naționale de Reglementare a Energiei).

  1. Faptul că, din 2016 și până în 2020, prețul la gaze a scăzut până la valori de 16 euro pe metru cub, ceea ce a făcut ca multe companii internaționale să fie reticente la noi investiții, așa cum erau și cele din Marea Neagră.

Spre exemplu, investiția BSOG a devenit și mai rentabilă odată cu majorarea prețurilor la gaze de 4-5 ori în ultimul an. Experții estimează că profitul acestei exploatări poate fi de peste 500 de milioane de euro pe an, după plata taxelor.

Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD) cuprinde zăcămintele de gaze descoperite în anul 2007 respectiv 1995, situate la aproximativ 120 km de țărmul României, în zona cu apă de mică adâncime a perimetrului XV Midia unde adâncimea apei este de 70 de metri.

Virgil Popescu, ministrul Energiei, estimează că este nevoie de o investiție de 4 miliarde de euro pentru a se putea extrage gaze din perimetrul Neptun Deep, zona concesionată acum de Petrom și Romgaz.

Întregul articol poate fi citit aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *