România trebuie să fie mai prezentă la München dacă vrea să conteze în negocierile de securitate, avertizează experții

Oana Țoiu Conferința de Securitate de la Munchen 2026
Sursă foto: Oana Țoiu / Facebook

La Conferința de la München s-a conturat noua structură de securitate a Europei, cu Germania care investește sute de miliarde de euro pentru a-și crea cea mai mare armată de pe continent și negociază cu Franța un posibil transfer de tehnologie nucleară, susține cercetătoarea Dana Trif (UBB).

Adevărul” a discutat cu Dana S. Trif, cercetător în relații internaționale și cadru didactic afiliat Departamentului de Comunicare (secția germană, FSPAC), Universitatea Babeș-Bolyai, despre cum s-a văzut România la conferință și care sunt efectele pentru România ale acesteia.

Dana Trif explică cum a devenit Conferința de Securitate de la München un barometru esențial al relațiilor transatlantice și al noii arhitecturi de securitate europene, și că România trebuie să fie mai prezentă și mai vizibilă în astfel de forumuri, nu doar discret reprezentată.

„În ce privește România, dacă vrem să se discute la astfel de întruniri și despre lucrurile care ne interesează pe noi, atunci trebuie să fim prezenți la ele. Cred că suntem în continuare mult prea discreți,” a precizat aceasta.

„Anul acesta avem, în sfârșit, o delegație la nivel guvernamental formată din doi miniștri – Oana Țoiu (Externe) și Radu Miruță (Apărare). E un început, dar trebuie mult mai mult decât atât. Avem nevoie ca oficialii români să fie invitați la paneluri în care se discută probleme relevante pentru noi. În felul acesta, România va deveni mai vizibilă și mai relevantă și în cadrul discuțiilor paralele organizate pe marginea conferinței sau în alte formate.”

Trif identifică trei riscuri majore pentru securitatea României:

  • extinderea războiului din Ucraina și posibilitatea ca Rusia să testeze NATO și Articolul 5;
  • intensificarea războiului hibrid și polarizarea internă;
  • transformările rapide din UE privind securitatea și integrarea economică, unde România trebuie să fie parte activă la negocieri.

În privința apărării, aceasta atrage atenția asupra schimbării majore de atitudine a Germaniei, care se reînarmează masiv și își asumă un rol militar central în Europa, inclusiv prin investiții uriașe și posibile colaborări strategice cu Franța.

„Mie mi-e teamă că în România nu se înțelege cât de mare este schimbarea de atitudine a Germaniei, unde până nu demult era absolut inimaginabil ca apărarea să primească sute de miliarde — nu milioane! — de euro pentru investiții. Germania și-a modificat Constituția pentru a putea participa la această mișcare de reînarmare. Ne așteaptă foarte, foarte mari schimbări și ele vor veni rapid.

Ce mi-aș dori să văd în spațiul public e o asumare clară a unor discuții și obiective de politică externă. Trebuie să creăm un consens popular pentru sprijinirea, de exemplu, a reintroducerii serviciului militar obligatoriu și a înarmării României. Germania a acționat lent, spun unii, dar a acționat lent pentru că acest consens încă nu exista. Acum el există și nemții se vor mișca în viitor foarte rapid în implementarea lui,” a explicat Dana Trif.

Citește mai mult AICI.

 

 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: