România, campioană la proprietari, dar printre țările cu cei mai mulți tineri care locuiesc cu părinții

tineri
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

România trăiește un paradox imobiliar: deși ocupă un loc fruntaș în Europa cu o rată de proprietate de 83%, țara noastră se confruntă cu un fenomen social tot mai accentuat — o generație de tineri care rămân în casa părintească mult după pragul vârstei de 30 de ani.

Specialiștii consultați de „Adevărul” au explicat care sunt motivele pentru care tinerii români preferă să locuiască în continuare cu părinții, dar și ce i-ar determina să se mute.

Un studiu realizat la finalul anului la nivel european arată că locuirea cu părinții este o combinație între „necesitate și strategie”, România având una dintre cele mai ridicate rate din UE de tineri care locuiesc cu părinții, aceștia părăsind locuința părintească în medie la 28 de ani. Aproape jumătate dintre tinerii sub 35 de ani, chiar și cei angajați, rămân în gospodăria familiei din cauza veniturilor insuficiente și a costurilor ridicate.

Întrebat de ce preferă atât de mulți tineri să locuiască împreună cu părinții, sociologul Romeo Asiminei, Decanul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, a explicat pentru „Adevărul” că, „din perspectiva sociologică, locuirea prelungită cu părinții în România are în general o combinație de cauze structurale și culturale”.

„La nivel structural, principalul factor este accesibilitatea scăzută a locuirii independente: raportul dintre veniturile tinerilor și costurile reale ale unei chirii sau ale unui credit, la care se adaugă costurile utilităților, dar și cheltuielile zilnice, rămâne dificil, mai ales în mediul urban.

La aceasta se adaugă precaritatea primilor ani de carieră (contracte de muncă instabile, salarii de început mai aproape de minimul pe economie, migrație internă pentru job), dar și lipsa unor politici de locuire consistente pentru tineri. În aceste condiții, co-rezidența (locuirea cu părinții) funcționează ca „plasă de siguranță” economică, dar și ca strategie de acumulare (economisire pentru avansul unei locuințe sau pentru relocare),” a explicat acesta. 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: