Skip to content
Politică

România riscă să RATEZE o ocazie istorică de afirmare în lume. Sunt în joc și bani, și prestigiu EXCLUSIV

VideoBlocks.com

România are în acest moment șansa istorică de a se face cunoscută la nivel internațional în anul Centenarului Marii Uniri, printr-un proiect cultural care, în caz de succes, ne va asigura un loc mai solid pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Partea proastă este că nici acest proiect de identitate națională nu este ocolit de scandaluri, iar redacția PSnews.ro vă prezintă mai jos marile probleme ce riscă să-l dinamiteze.

Este vorba despre Programul Național „Limes” (2015-2019), menit să valorifice vestigiile de pe teritoriul României ale graniței fortificate nord-dunărene a Imperiului Roman.

Ce este acela un limes?

Atingând apogeul întinderii în secolul I după Hristos, limesul reprezenta un sistem de întărire a frontierei Imperiului Roman cu valuri de pământ, șanțuri de apă, turnuri și chiar garnizoane, menit să oprească invaziile barbarilor. O reconstituire a unei porțiuni de limes puteți vedea mai jos (sursa: pinterest.com).

Image result for roman limes

De asemenea, Wikipedia ne arată porțiunile din Europa unde în primele secole ale erei noastre se putea vedea acest limes: teritoriile de azi ale României (Transilvania, Oltenia și o mică parte din Banat și Muntenia) și Marii Britanii, actuala graniță franco-germană, Orientul Apropiat și nordul Africii.

Image result

Programul – demarat de ministrul cu cel mai scurt mandat

Istoria Programului Limes începe în decembrie 2014, când portofoliul Culturii era deținut de către UDMR-ista Csilla Hegedüs, ministrul de resort cu mandatul cel mai scurt de după 1989. Chiar dacă a stat în fotoliul ministerial numai 24 de zile (24 noiembrie – 17 decembrie 2014), Hegedus a găsit timp să semneze, pe 4 decembrie, ordinul prin care se instituie Programul Național „Limes”, dedicat inventarierii și cercetării arheologice a frontierei Imperiului Roman de pe teritoriul României, potrivit Agerpres.

Programul a fost programat pentru perioada 2015-2017, cu finanțare din bugetul Ministerului Culturii.

„Structurile materiale, arheologice, care au alcătuit frontiera Imperiului Roman vor fi cercetate și puse în valoare și pe teritoriul României, ele făcând parte din patrimoniul cultural universal. Prin acest demers științific se dorește promovarea turismului cultural și crearea de locuri de muncă prin serviciile conexe acestui domeniu”, a declarat Hegedus Csilla.

Totodată, prin acest ordin s-a instituit comisia națională a programului, care va avea sarcina coordonării lucrărilor de clasare în Lista Monumentelor Istorice și înscrierea pe Lista Tentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO a limes-ului aflat pe teritoriul României.

„Consider că prin acest program național și prin munca specialiștilor din instituțiile care vor implementa programul — Muzeul Național de Istorie a României din București, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe — ne vom alătura acelor state europene care au realizări considerabile în această materie”, a declarat ministrul Culturii.

Conform ordinului, membrii comisiei naționale responsabili pentru coordonarea programului vor fi desemnați de către muzeele, institutele de cercetare și universitățile care au în jurisdicție sau în domeniul de cercetare aceste obiective. Proiectul are un caracter transnațional și interdisciplinar, ceea ce va produce un efect pe termen lung și va aduce beneficii economice pentru zonele în care se află obiectivele arheologice care formează granița romană.

Pe 23 septembrie 2016 (când ministru al Culturii era tehnocrata Corina Șuteu), ministerul a publicat pe site-ul propriu un comunicat prin care oferea mai multe detalii despre Programul Limes, în special despre calendarul acestuia. Totodată, Șuteu menționa două ordine de ministru al Culturii (OMC-uri) prin care era modificat proiectul Csillei Hegedus. Ambele ordine fuseseră emise pe vremea guvernului Dacian Cioloș: atât de către ea, cât și de predecesorul Vlad Alexandrescu. Rețineți aceste două nume, fiindcă vom reveni asupra lor în intertitlul următor!

Până atunci, iată comunicatul integral al Corinei Șuteu (am subliniat pasajele asupra cărora vom reveni în încheiere):

„Programul Național “Limes” (2015–2019), instituit de Ministerul Culturii, are în vedere elaborarea documentației de specialitate privind monumentele care compun granița romană a provinciei Dacia, acestea constituind cel mai amplu monument unitar de patrimoniu din România, respectiv fiind cel mai lung sector, de aproape 1500 de km, al monumentului UNESCO cunoscut sub denumirea de “Frontiers of the Roman Empire” (FRE).

Prin finanțarea corespunzătoare a acestui program, Ministerul Culturii are în vedere ajustarea de urgență a decalajelor considerabile care se înregistrează actualmente între țările membre ale acestui proiect și țara noastră în ceea ce privește înscrierea în lista UNESCO a acestui important monument al antichității. România, deși deține cel mai lung sector de frontier romană din Europa și are o îndelungată tradiție în cercetarea acestor monumente, se află într-un stadiu incipient în ceea ce privește realizarea documentației pentru înscrierea sectorului frontierei romane din România în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în cadrul “Frontiers of the Roman Empire” (FRE).

Având în vedere complexitatea monumentului, timpul alocat inventarierii vestigiilor graniței romane situate pe teritoriul României foarte de restrâns. De aceea, derularea cât mai urgentă a activităților este esențială pentru îndeplinirea obiectivului, anume înscrierea pe Lista Tentativă a UNESCO.

Ca urmare a instituirii Programului Național “Limes” (OMC 2812/27.11.2014, cu modificări prin OMC 2254/13.04.2016) și a constituirii Comisiei Naționale “Limes” (OMC 2862/12.12.2014, cu modificări prin OMC 2293/27.04.2016), activitățile de documentare se desfășoară prin trei instituții subordonate Ministerului Culturii, respectiv prin parteneriatele pe care acestea le-au realizat cu numeroase instituții de profil din România.

Înscrierea FRE din Europa pe lista tentativă UNESCO urmează să fie efectuată la începutul anului 2018.

Înregistrarea vestigiilor graniței romane situate pe teritoriul României pe lista tentativă națională va fi realizată până la finele lunii septembrie 2016, potrivit calendarului propus de Institutul Național al Patrimoniului.

Finanțarea Programului Național “LIMES” a fost inițiată de către Ministerul Culturii în acest an (2016 – n.r.). Deocamdată, instituțiile responsabile, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, împreună cu instituțiile partenere, au elaborat o listă exhaustivă a monumentelor care compun granița romană de pe teritoriul actual al României. Astfel, au fost identificate și cartate 364 de situri. În perioada imediat următoare sunt necesare studii de detaliu cu privire la aceste situri, în special pentru delimitarea clară a acestora și a zonelor de protecție cu ajutorul celor mai moderne mijloace non-invazive.

Programul de inventariere a monumentelor din cadrul graniței romane situate pe teritoriul României presupune mai multe etape, având totodată un plan complex de activități planificate pentru cinci ani. Conform acestuia, în primul rând trebuie determinată localizarea precisă a monumentelor, apoi stabilite limitele siturilor și zona lor de protecție. În paralel este necesară comunicarea constantă și corelarea demersurilor cu Institutul Național al Patrimoniului, Direcțiile Județene de Cultură, precum și autoritățile locale și județene pentru stabilirea regimului juridic al terenurilor, includerea lor în viitoarele documentații de urbanism și strategii de dezvoltare, în vederea punerii în valoare și monitorizării adecvate a acestora.

Înțelegând imperativele calendarului acestui proiect, exigențele sale de ordin științific și implicit beneficiile remarcabile care rezultată prin acest demers complex, Ministerul Culturii a prevăzut atât pentru bugetul proiectului din 2017, cât și pentru cel al anului 2018, sumele necesare îndeplinirii acestui obiectiv semnificativ, care presupune un efort comun remarcabil”.

Pe 27 aprilie 2016, Vlad Alexandrescu a emis un ordin de ministru (disponibil AICI) prin care stabilea componența nominală a Comisiei Limes. Subliniem, gest ce a provocat revolta a zeci de arheologi împotriva tehnocraților (detalii în următorul intertitlu).

Redăm comunicatul integral al Ministerului Culturii despre comisia amintită:

Comisia Națională Limes reprezintă forul științific de coordonare și control al proiectelor de cercetare, necesare realizării documentației pentru clasarea ca monument istoric și pentru monitorizarea strategiei de management a Limesului în vederea înscrierii pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial – UNESCO a obiectivelor de patrimoniu cultural imobil ce au alcătuit frontiera Imperiului Roman, pe teritoriul României.Responsabilitățile pe sectoarele de limes, sunt desemnate astfel: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj Napoca – sector Vest, Nord-Vest și Nord; Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni Sfântu Gheorghe – sector Est, corespunzător Carpaților Răsăriteni; Muzeul Național de Istorie a României – sector Sud-Est și Sud, corespunzător Carpaților Meridionali și sudului României.

Atribuțiile sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Culturii 2254/13.04.2016 și Regulamentul de Organizare și Funcționare al Ministerului Culturii.

Componență:

Felix MARCU – Preşedinte

Ovidiu ŢENTEA – Vicepreşedinte

Alexandru POPA  – Vicepreşedinte

Sorin NEMETI – Membru

Szilamer PANCZEL – Membru

Ştefan BÂLICI – Membru

Ioan Carol OPRIŞ – Membru

Coriolan OPREANU – Membru

Sorin COCIŞ – Membru

Dorel BONDOC – Membru

Florian MATEI – POPESCU – Membru

Nicolae GUDEA – Membru onorific

Bogdan ŞANDRIC – Secretar”.

Tehnocrații, acuzați de manevre neortodoxe cu Comisia Limes

În prima jumătate a lunii mai 2016, la circa o săptămână după demisia lui Vlad Alexandrescu din funcția de ministru al Culturii, succesoarea lui, Corina Șuteu, s-a confruntat cu revolta a peste 60 de arheologi de la diversee muzee din țară (inclusiv Muzeul Național de Istorie), cauzată de modul „netransparent” în care a fost făcută selecţia membrilor Comisiei Naţionale de Arheologie şi ai Comisiei Naţionale „Limes” – și anume: fără consultare publică (fără publicarea prealabilă pe site-ul Ministerului Culturii), potrivit Mediafax.

Mai mult: conform arheologilor, componenţa celor două organisme încalcă recomandări ale UE referitoare la prezenţa femeilor: Comisia de Arheologie conține doar o femeie, în timp ce cealaltă nu are niciuna printre membrii ei.

Altă nemulțumire se referă la faptul că printre membrii ambelor comisii se află Florian Matei-Popescu, consilier personal al ministrului Alexandrescu la data semnării ordinelor, ceea ce ar constitui un conflict de interese

Scandal birocratic, scandal și pe teren: acuzații de DISTRUGERE a unor monumente

Între timp, chiar dacă au trecut 19 luni, revendicările arheologilor au rămas în aer, deși după Șuteu a urmat Ionuț Vulpescu, iar acum portofoliul este deținut de către Lucian Romașcanu.

Problemei birocratice despre care am scris mai sus i s-a adăugat una mult mai gravă: în toamna anului 2016, Ministerul Culturii din mandatul Corinei Șuteu a semnalat două cazuri de lucrări făcute fără cap, ce riscau să DISTRUGĂ două monumente istorice: cetatea Capidava din județul Constanța (conform Replicaonline.ro) și castrul roman de la Alba Iulia (potrivit Adevărul.ro). Autoritățile din Alba Iulia nu au reacționat, dar cei din Constanța au amenințat că dau în judecată ministerul, președintele consiliului județean, PSD-istul Horia Țuțuianu, subliniind că „responsabilul științific și unul din semnatarii comunicatului Comisiei Limes, domnul Ioan Opriș, a fost implicat direct în toate fazele acestui proiect, a avut documentele tehnico-economice și afost prezent pe șantier în toate fazele”.

Între timp, oricât iz de conflict politic ar avea succesiunea evenimentelor, trebuie să vă spunem că, la sfârșitul lunii august 2017, Comisia Limes a dat de înțeles că a căzut la pace cu CJ Constanța, mulțumindu-se să transmită că va continua monitorizarea lucrărilor de restaurare a Capidavei.

„Este esenţial ca intervenţiile să afecteze cât mai puţin monumentul şi să fie reversibile, conform principiilor internaţionale la care România a aderat. Comisia Naţională Limes constată disponibilitatea la un dialog ştiinţific constructiv a tuturor părţilor implicate în ducerea la bun sfârşit a acestui proiect, salutând încă o dată implicarea directă a domnului ministru al Culturii şi Identităţii Naţionale în deblocarea acestui dialog. Considerăm că singura cale pentru finalizarea, în condiţii optime, a acestui proiect este continuarea acestui dialog, pe baza căruia se pot găsi cele mai bune soluţii de corectare a aspectelor semnalate de către noi şi de către comisia specială desemnată de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale la propunerea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi Comisiei Naţionale de Arheologie”, informa un comunicat al comisiei, citat de DCnews.

Aceeași Comisie Naţională Limes „se pronunţă ferm împotriva unor soluţii de restaurare care pot afecta grav autenticitatea şi integritatea monumentului”.

„În aceste condiţii, credem cu tărie că soluţiile de corectare, agreate de toate părţile implicate în implementarea proiectului de restaurare de la Capidava, se vor constitui într-un ghid de bune practici sui generis care să nu mai permită pe viitor, în momentul implementării altor proiecte de restaurare a unor obiective antice de pe teritoriul României, adoptarea unor soluţii neconforme cu principiile UNESCO şi în totală contradicţie cu recomandările Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi Comisiei Naţionale de Arheologie”, mai precizează comunicatul.

Și astfel ajungem în zilele noastre…

…când norii persistă la orizontul Programului Limes. Mai precis, redacția PSnews.ro a aflat despre două probleme ce riscă să aducă o pată extrem de rușinoasă pe obrazul Ministerului Culturii, prin ratarea acestui program național.

Prima dintre nemulțumirile care ne-au parvenit din piață se referă la faptul că Institutul Național al Patrimoniului (INP) nu și-ar fi asumat clarificarea regimului juridic privind proprietatea siturilor arheologice, deși – așa cum ați citit mai sus – acest pas ar fi trebuit finalizat încă din septembrie 2016. Mai grav este faptul că – potrivit surselor PSnews.ro – Comisia Limes NU ar fi făcut nimic pentru deblocarea situației.

Cealaltă revoltă a specialiștilor consultați de către PSnews.ro vizează faptul că aceeași Comisie Limes NU ar fi respectat criteriile UNESCO privind autenticitatea monumentelor. Ambele deficiențe ar fi cauzate de o lipsă de coordonare în interiorul comisiei amintite.

Am scris întreg acest material pentru simplul fapt că timpul este în prezent cel mai mare dușman al Comisiei Limes: așa cum ați citit mai sus, „înscrierea FRE (Frontiers of the Roman Empire – n.r.) din Europa pe lista tentativă UNESCO urmează să fie efectuată la începutul anului 2018”. Or, tergiversarea ne poate fi fatală, ca țară: dacă va rata această ocazie istorică, România va pierde nu doar sume consistente din turism, ci și oportunități de a-și îmbunătăți imaginea în lume.

Redacția PSnews.ro va reveni cu un nou material, în care vom sta de vorbă cu specialiști și factori de decizie implicați în acest proiect.

 

1 comentariu la “România riscă să RATEZE o ocazie istorică de afirmare în lume. Sunt în joc și bani, și prestigiu EXCLUSIV

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *