După ce PSD a anunțat că se retrage din coaliția de guvernare, pentru România se conturează posibilitatea unui guvern minoritar, care va fi susținut în Parlament de social-democrați. Marcel Ciolacu a anunțat că PSD nu va face parte din coaliția de guvernare, dar va vota un guvern de dreapta. Indiferent cine va compune „guvernul de dreapta”, anunțat de Ciolacu, va fi un guvern minoritar, votat de o majoritate în Parlament. România nu este pentru prima dată în fața unui guvern minoritar, după ce în ultimii 35 de ani a avut mai multe cazuri.
Primul guvern minoritar, în 1992
Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu este primul guvern minoritar din istoria democrației românești. Guvernul Văcăroiu a fost instalat după alegerile parlamentare din 1992, când FDSN a obținut doar 35% din mandatele din Parlament. Pentru a-și instala guvernul, FDSN a format în Parlament coaliția „Patrulaterul roșu”, alături de Partidul România Mare, Partidul Unității Naționale Române și Partidul Socialist al Muncii. Ulterior, la această coaliție s-a alăturat și Partidul Democrat Agrar din România.
Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN) controla toate ministerele, iar din 1994 PUNR a primit ministerele agriculturii, justiției, transporturilor și telecomunicațiilor. Coaliția „Patrulaterul roșu” a funcționat până la final de 1995, însă guvernul Văcăroiu nu a fost dat jos până în decembrie 1996.
Năstase și Tăriceanu
Guvernul Năstase este considerat și azi ca fiind unul dintre cele mai slabe guverne, însă puțin știu că PDSR (ulterior a devenit PSD) nu avea majoritate parlamentară după alegerile legislative din 2000. Adrian Năstase a reușit să guverneze după ce a recrutat parlamentari de la partidele din opoziție și a a construit o majoritate parlamentară care a rezistat până în 2004.
În 2007, premierul Tăriceanu s-a certat cu președintele Băsescu, iar PD a fost eliminat de la guvernare. PNL, controlat de Tăriceanu, și UDMR au continuat să guverneze, cu susținerea PSD în Parlament, pentru a izola PD și mai ales pe președintele Băsescu. Din aprilie 2007 și până în decembrie 2008, guvernul minoritar Tăriceanu II a decis guvernarea țării.
Guvernele Orban
Ludovic Orban a reușit să guverneze cu două guverne minoritare. În noiembrie 2019, după căderea guvernului Dăncilă, doar PNL a intrat la guvernare. Însă guvernul Orban I a fost votat în Parlament de PNL, UDMR, USR, PMP, ALDE, minorități și o parte din foști parlamentari PSD și Pro România, reușind astfel să construiască o majoritate parlamentară pentru instalarea la Palatul Victoria. Rolul guvernului Orban trebuia să fie acela de a rezista câteva luni pentru a organiza alegerile anticipate în primăvara anului 2020. Majoritatea construită de Orban a fost atât de fragilă încât guvernul său a fost demis prin moțiune de cenzură în februarie 2020, după doar 3 luni de guvernare.
Cum pandemia Covid19 a împiedicat organizarea alegerilor în primăvara din 2020, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier tot pe Ludovic Orban, pentru a continua cu un alt guvern minoritar până la următoarele alegeri parlamentare. Astfel, Ludovic Orban a avut două mandate de premier, dar ambele pentru un guvern minoritar, într-o criză politică și într-o pandemie care a ținut oamenii în case.
Guvernele minoritare din alte state UE
Formarea unui guvern minoritar nu este neapărat un semnal de instabilitate politică, iar astfel de situații se observă și în țări cu democrații mult mai puternice. După ce un guvern a fost instalat cu votul majorității parlamentarilor, acesta poate deveni foarte greu de demis prin moțiune de cenzură, deoarece unele partide pot refuza să colaboreze în opoziție.
Al treilea guvern spaniol condus de Pedro Sanchez este unul minoritar. La alegerile legislative din 2023, PSOE (partidul condus de Sanchez) a fost pe locul doi cu doar 32% din voturi. Sanchez a decis să construiască o guvernare cu partidul Sumar, dar împreună aveau doar 44%. Astfel, premierul a negociat o majoritate în Parlament cu partidul Stânga Republicană a Cataloniei (ERC), reușind să strângă 179 de voturi (minimul necesar era de 176). PSOE și Sumar sunt la guvernare, însă cele două nu au majoritatea în Parlament și trebuie să discute cu ERC.
Situație asemănătoare și în Suedia, unde alegerile legislative din 2022 au complicat calculele pentru guvernare. Ulf Kristersson, liderul partidului Moderat din Suedia, a decis să formeze o coaliție de guvernare alături de Creștini-Democrați și Liberali. Însă cele trei partide nu aveau majoritatea în Parlament și au încheiat un acord cu Democrații Suedezi, un partid anti-migrațiune. Guvernul Kristersson este minoritar, însă susținut în Parlament și de Democrații Suedezi.
Portugalia are și ea un guvern minoritar, condus de Luis Montenegro, liderul Partidului Social-Democrat. Montenegro a format coaliția de guvernare cu Partidul Popular, însă au doar 80 de voturi din cele 230 din Parlament. Abținerea Partidului Socialist, al fostului premier Antonio Costa, a fost crucială, deoarece fără ea nu ar fi obținut votul de încredere. O situație foarte ciudată care l-a ajutat pe Montenegro să obțină guvernarea.
Franța are și ea un guvern foarte minoritar, după ce Emmanuel Macron a pierdut controlul parlamentului. Președintele francez refuză să colaboreze cu Marine Le Pen și Jean-Luc Melenchon pentru a forma un guvern stabil. Macron desemnează premieri din propria sa sferă de influență, iar Le Pen și Melenchon pot oricând să-i demită în Parlament. Franța este într-o continuă criză politică după alegerile legislative din 2024, iar guvernele lui Macron rezistă doar câteva luni până când opoziția se unește și le demite.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
