Skip to content
Puterea Știrilor Video

România stă mai bine decât media europeană la pro-europenism, susține Dungaciu: „Încrederea în Rusia sau China s-a prăbușit!”

PS News

Invitat în studioul Puterea Știrilor, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, Dan Dungaciu, a susținut că încrederea românilor în Rusia sau China s-a prăbușit după izbucnirea războiului din Ucraina. Potrivit analistului de politică externă, 90% dintre români vor ca Uniunea Europeană să existe și doar 10% susțin că aceasta ar trebui să dispară.

„Nu vorbim de un sentiment anti-occidental, anti-UE sau anti-NATO în România. Nici vorbă de așa ceva”, atrage atenția Dan Dungaciu.

Totodată, directorul ISPRI susține că România stă mai bine decât media europeană la pro-europenism.

„Încrederea românilor în Rusia sau China s-a prăbușit, asta e clar. Sunt 10% în România care vor ca Uniunea Europeană să nu mai existe – dar este un răspuns vechi, înainte și după războiul din Ucraina, deci nu are nicio legătură – 90%, însă, vor ca Uniunea Europeană să existe, în diverse forme: federală, națională ș.a.m.d. Nu vorbim de un sentiment anti-occidental, anti-UE sau anti-NATO în România. Nici vorbă de așa ceva.

Românii vor să fie occidentali, dar interiorul acestui spațiu occidental să se vadă mai bine reprezentat de clasa politică. Nu există pericolul ca Uniunea Europeană să existe în viitorul apropiat. În esență, 70% dintre români cred că Uniunea Europeană nu o să dispară sau e foarte puțin probabil să dispară.

La nivel comparativ, România stă mai bine decât media europeană la pro-europenism, decât era Europa în mai. Uitați-vă ce se întâmplă, oamenii ies în stradă în Europa. Ieșitul în stradă este forma maximă de protest. Românii când își exprimă această dorință ca războiul să se oprească chiar cu concesii din partea Ucrainei, n-ar ieși în stradă pentru asta. Atunci când ai o populație care îți iese în stradă pentru oprirea războiului, deja lucrurile acolo sunt și mai furioase la nivel percepției publice. Noi nu suntem acolo încă, dar noi suntem parte a acestei stări pragmatice de spirit care arată mai radical în unele părți, dar mai puțin radical în altele. Noi suntem mai obișnuiți și cu criza, și cu recesiunea. Occidentul n-a trecut prin astea și trebuie să se obișnuiască mai dur”, a declarat directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, Dan Dungaciu, la Puterea Știrilor.

Alte date desprinse din Barometrul de Securitate a României

Chiar dacă apar critici serioase la adresa UE, 74% dintre români spun că “este mai bine în UE decât în afara ei”. Reproșurile pe care românii le aduc UE sunt serioase, dar legate de situația imediată pe care o traversăm (criză economică și energetică): există percepția că unele țări UE profită economic de România, că politicile UE nu ni se potrivesc întotdeauna sau că UE ne impune prea multe reguli. Atenție, acestea nu sunt critici la adresa ideii europene, ci scăderi de popularitate ale UE grefate pe percepția că UE și instituțiile sale nu reușesc sau nu vor să gestioneze unele aspecte ale crizei (de exemplu, prețurile energiei, inflația).

Există o atitudine critică evidentă și față de elitele locale/naționale și față de elitele de la Bruxelles.

Publicul distribuie vina pentru prețul scăpat de sub control al energiei astfel: cei care conduc România (47,7%), politicile UE (28%) și abia pe locul trei războiul din Ucraina (23,9%).

Dacă România ar fi atacată, 36% dintre români spun că ar participa la apărarea țării, 33% sunt indeciși, 29% spun că ar încerca să plece cu familia.

Cei mai mulți români consideră că Rusia este de vină peste războiul din Ucraina și că principala piedică în calea păcii este tot Rusia. 25% cred că Rusia este de vină, dar și Ucraina are o parte din vină pentru război. Desigur, să nu uităm că suntem la 9 luni de la șocul începerii războiului. Există un 16% dintre români care consideră că nu se poate ajunge la pace în Ucraina din cauza SUA și 8% din cauza UE.

Deși vinovăția Rusiei este clară pentru marea majoritate a românilor în cazul războiului din Ucraina, cea mai mare parte a publicului nostru crede că este cel mai important acum să se oprească războiul (70%). 28% cred că acesta trebuie continuat până la învingerea Rusiei. Desigur, aici apar și teama de extinderea conflictului, și percepția Rusiei ca o țară foarte întinsă/ putere nucleară, teama de agravarea crizei economice etc.

Românii sunt în continuare empatici în tragedia populației din Ucraina: după 9 luni de la începutul crizei, 74% dintre români spun că ar trebui să primim în continuare refugiați din Ucraina, dacă va fi nevoie.

De asemenea, a scăzut încrederea în principalele puteri occidentale față de aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta nu înseamnă o reorientare strategică a publicului nostru. Între timp, încrederea în China și Rusia s-a prăbușit pur și simplu.

Deși nu asistăm la o reorientare strategică a publicului din România, apre din ce în ce mai acută ideea că România ar trebui să pună accentul pe propriile interese, să fie pragmatică, să aibă agendă și să se ocupe în primul rând de interesele ei. Totul în cadrul euroatlantic, însă, nu în afara lui. Asistăm astfel la o formă de sincronizare a publicului din România cu tendințele europene tot mai evidente de repliere a populațiilor spre interesele naționale.

Românii cred că, în viitor, sistemul internațional nu va fi dominat de o singura putere, nici de competitia dintre doua puteri, ci de existența mai multor superputeri care vor concura între ele sub diferite forme (54%-2022, față de 52%-2021).

Barometrul de securitate al României a fost realizat cu sprijinul Ambasadei USA in Romania.

Raportul integral aici:  Barometrul de Securitate a României

Sondajul, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă neinstituționalizată  a României, a fost realizat prin chestionare aplicate telefonic (CATI). Volumul eșantionului a fost de 1001 subiecți, eșantion probabilistic, multistratificat, eroarea maximă admisă a datelor fiind de +/- 3,1% la un nivel de încredere de 95%.

Pentru acest studiu,  Centrul de Cercetări Sociologice LARICS (CCSL) a externalizat unui operator privat exclusiv segmentul de realizare a interviurilor telefonice. Indicatorii, chestionarul, pretestarea acestuia, verificarea aplicării chestionarelor și a bazei de date, analiza statistică a datelor și concluziile teoretice sunt elaborate de echipa Centrului de Cercetări Sociologice LARICS (CCSL). Eșantionarea a fost realizată de echipa CCSL împreună cu operatorul contractat pentru realizarea interviurilor.

LARICS este printre puținele organizații de cercetare socială din țară care publică regulat nu doar distribuția răspunsurilor pentru fiecare întrebare, ci și un număr semnificativ de planșe privind asocierile dintre variabilele din chestionar și variabilele socio-demografice relevante.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *