Skip to content
Politică

România sub lupă (24 iulie 2015). Viitorul lui Dragnea la şefia PSD. Gestul lui Măruţă în scandalul violului. Problemele grave ale TVR. Atacurile lui Stelian Tănase împotriva Guvernului

Portalul de știri PSnews.ro vă prezintă, vineri, a doua ediţie a secțiunii „România sub lupă”, cu sociologul Marius Pieleanu, o invitație pentru toți cei care își doresc să vadă parcursul din spatele știrii, cursul evenimentelor și anticiparea efectelor pe care le produc evenimentele și deciziile politice, precum şi o radiografie sociologică şi o analiză amănunţită a principalelor frământări pe teme sociale, politice, economice, internaţionale şi nu numai.

Sociologul Marius Pieleanu comentează temele acestei ediții: Alegerile din PSD, câştigate de Liviu Dragnea. Viitorul său politic, ca lider social-democrat; Violul din Vaslui şi gestul prezentatorului TV Cătălin Măruţă, de a lua interviu victimei; Problemele grave ale Televiziunii Române şi atacurile lui Stelian Tănase la adresa guvernului Victor Ponta.

 

1. Alegerile din PSD, câştigate de Liviu Dragnea. Viitorul său politic, ca lider social-democrat

Dată fiind componenţa Comitetului Executiv Naţional al PSD (prevalent alcătuită din şefi de primării sau consilii judeţene, care au avut, de-a lungul timpului, o relaţie foarte apropiată cu preşedintele Liviu Dragnea), votul spre Liviu Dragnea a fost de preferat. Dragnea a ştiut să-şi mobilizeze propriul electorat din partid, pentru că a vorbit pe limba lor.

Rovana Plumb era mai degrabă asociată în partid cu ideea de tehnocrat, de specialist, de om politic de la centru, foarte puţin implicat în treburile organizaţiilor judeţene şi locale. Cu alte cuvinte, s-a invocat un anumit tip de ruptură între conducerea centrală şi viaţa politică de zi cu zi a organizaţiilor din ţară. Asta a fost altă cauză. A treia: neimplicarea efectivă şi explicită a lui Victor Ponta a produs un vot mai degrabă spre Liviu Dragnea decât unul spre Rovana Plumb.

Victor Ponta a declarat în şedinţă că poate lucra cu oricare dintre cei doi care ar ieşi preşedinte. Şi, mai mult decât atât: Ponta, invocând o întâlnire cu un demnitar străin, nici nu a participat la vot, ceea ce a creat, în mod evident, o opinie că nu-şi doreşte neapărat ca Rovana Plumb să fie preşedintele partidului.

Ce va urma pentru Liviu Dragnea rămâne de văzut, în condiţiile în care i se menţine condamnarea cu suspendare sau i se anulează. În toamnă, Liviu Dragnea are toate şansele să devină liderul maxim al acestui partid pentru următorii ani. Are calităţile necesare, urmează să vedem în ce măsură va mulţumi toate aripile din Partidul Social Democrat existente la ora aceasta, atât la nivel local (aşa-zişii „baroni”), cât şi la nivel central. Cred, însă, că Dragnea are capacitatea să armonizeze toate fracţiunile din acest partid. În situaţia, însă, în care va rămâne condamnarea cu suspendare sau – Doamne, fereşte! – va obţine o condamnare cu executare, în mod sigur lucrurile în partid se schimbă în mod radical.

Opţiunea, deocamdată, a actualului management este pentru Valeriu Zgonea. Rămâne de văzut dacă Valeriu Zgonea va reuşi să se impună, pentru că nu are, totuşi, autoritatea lui Liviu Dragnea în partid. O poate căpăta, dar, deocamdată, nu o are.

Şi, de asemenea, o păstrare a condamnării cu suspendare sau una cu executare va duce, în mod evident, la o problemă de condiţie de om politic pentru Dragnea. Însă este puţin probabil ca lucrurile să se modifice semnificativ şi eu, personal, ca analist, cred că Liviu Dragnea va fi, în următorii ani, liderul incontestabil al PSD.

 

2. Violul din Vaslui şi gestul prezentatorului TV Cătălin Măruţă, de a lua interviu victimei

Povestea cu Cătălin Măruţă şi interviul este una la limita eticii şi a deontologiei. Există situaţii în lume (în Europa, chiar), unde astfel de evenimente au fost tratate exact la fel de către media din ţara respectivă cum au fost tratate la noi. Există, însă, şi situaţii mult mai riguroase. De pildă, în Elveţia, nu s-ar putea niciodată întâmpla aşa, adică unei femei violate sau chiar abuzate (într-un fel sau altul) să-i fie luat interviu la un post de mare audienţă, dintr-un motiv simplu: există legislaţie care interzice explicit acest lucru. Eu cred că este o problemă de legislaţie în România (legislaţie care nu este explicită) şi, de asemenea, o problemă de aplicare a legii. Deocamdată, CNA şi alte instituţii abilitate să facă asta nu îşi exercită cu autoritate prerogativele şi avem, drept consecinţă, astfel de situaţii.

Revenind, însă, la situaţia de la Vaslui: ea este una exemplificativă pentru starea de fapt în care suntem, la ora asta, în România: o societate anomică, o foarte mare toleranţă faţă de fapte pentru care alte ţări din Europa manifestă intoleranţă juridică absolută, o lentoare de a reacţiona a instituţiilor juridice (Inspecţia Judiciară încă nu a dat un răspuns despre ce s-a întâmplat acolo, din perspectiva sistemului de drept şi a justiţiei), o lentoare a instituţiilor de asistenţă socială (doar în urma scandalului din presă, psihologii şi psihiatrii au reuşit să ajungă la persoana abuzată, ceea ce este anormal; ei ar fi trebuit să fie lângă ea, prin lege şi prin natura lucrurilor, încă de la început, de la comiterea faptei) şi, nu în ultimă instanţă, un anumit tip de cultură rurală (care caracterizează aproape toate comunităţile sărace din România), de toleranţă prost înţeleasă şi de apărare a agresorului, fiind invocate motive de un subiectivism extrem, care nu au ce să caute într-o societate normală.

Numai printr-o educaţie adecvată şi prin revitalizarea funcţiilor socializatoare importante ale familiei, Bisericii şi şcolii putem rezolva (având răbdare, pe un termen mediu şi lung) această problemă a înţelegerii şi a atitudinii comunităţii faţă de astfel de fapte cu violenţă.

 

3. Problemele grave ale Televiziunii Române şi atacurile lui Stelian Tănase la adresa guvernului Victor Ponta

Televiziunea naţională este o instituţie cu funcţii de educaţie, este o instituţie care ar fi trebuit să iasă din paradigma televiziunilor cu caracter comercial şi să deservească explicit scopurile pentru care a fost înfiinţată. Cu alte cuvinte: atât Guvernul, cât şi Parlamentul (care controlează TVR) ar trebui să aibă o decizie foarte clară şi o viziune asupra a ceea ce urmează să facă în privinţa Televiziunii Române. Adică, în mod evident, TVR nu va putea niciodată să-şi plătească datoriile uriaşe, sunt probleme reale acolo (nu neapărat de management, ci de un anumit tip de istorie şi tradiţie postdecembristă) şi, cu alte cuvinte, TVR, în actuala formulă de organigramă, nu poate rezista. Populaţia nu vrea să participe, printr-o creştere a taxei, la eforturile de salvare a Televiziunii, politicienii nu vor să ia o măsură tranşantă, sindicatele din TVR au (ca orice sindicate) interese financiare şi nu vor să îşi reformeze propria instituţie.

În concluzie, cred că numai o măsură de forţă instituţională mai poate rezolva problema. Aceea este (pe un model care s-a practicat în Europa, inclusiv în Polonia) desfiinţarea actualei instituţii în forma în care există şi reînfiinţarea (în 48 de ore, prin publicare în Monitorul Oficial) unei instituţii noi, mult mai fluide, mult mai elastice, mult mai reformate din punct de vedere al organigramei, în care, cu un buget nou şi prin ştergerea datoriilor istorice (pentru că e clar că TVR nu-şi mai poate plăti datoriile), să înceapă o nouă activitate, centrată explicit pe informarea şi educarea populaţiei – rostul pentru care a fost înfiinţată Televiziunea, acum jumătate de secol.

Numai aşa văd eu lucrurile rezolvate. Altfel, va fi un du-te-vino permanent, o aruncare a vinovăţiei (în curtea ba a Parlamentului, ba a Televiziunii, ba a Guvernului), reproşuri şi atacuri pe faţă atât împotriva managementului TVR, cât şi împotriva guvernanţilor şi, prin toate astea, pierd cetăţenii, abonaţii, iar TVR, ca instituţie având ca prim rol pe acela de formare, se va îndepărta de la adevăratele obiective pentru care a fost înfiinţată.

Stelian Tănase este un om de cultură, un intelectual incontestabil. A învăţat şi un pic de management de când este în fruntea Televiziunii. Nu cred că activitatea lui este una negativă; numai că acolo interesele sunt atât de diverse şi de neconvergente, încât nu văd cum Stelian Tănase ar putea rezolva singur, fără ajutorul instituţional al statului, această problemă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *