România, țara fără o strategie energetică. Guvernul caută soluții

Sursa foto: Pixabay

Comandamentul pentru energie, convocat de premierul Marcel Ciolacu, se întrunește vineri , 19.07 a.c., la Palatul Victoria. Din cauza caniculei extreme, consumul de energie la nivel naţional a crescut cu peste o mie de megawaţi faţă de o zi normală de vară.

 

Foto Senat

Antal Istvan-Lorant, președintele Comisiei pentru Energie din Senat a subliniat importanța de a avea o strategie energetică: „Problema majoră este că ajungem într-un moment când e o caniculă, este o presiune majoră pe rețele, atunci normal noi ar trebui să avem capacități extra de producere de energie electrică”.

„România, în momentul de față, nu are o strategie energetică. Din păcate, România a avut o strategie energetică până în 2020, dar nicio instituție, începând cu 2015 până în 2020, nu a revizuit-o. Asta înseamnă că a avut o strategie energetică oarecare până în 2020, iar din 2020 până în zilele noastre România nu are o strategie energetică.

Cred că în acest domeniu atât de esențial și atât de important strategic, primul pas ar trebui să fie să avem o strategie energetică, pentru că motivul pentru care s-a convocat această ședință este exact din acel motiv că nu avem politici publice foarte clare în domeniul energetic.

De ce este important să avem o strategie și să nu vorbim doar despre așa ceva? E simplu: ca să știe fiecare actor din domeniu, producător de energie, distribuitor de energie, furnizor de energie, ce are de făcut, ce reguli există, la ce trebuie să se raporteze.

Eu obișnuiesc să spun că neexistând o strategie energetică, fiecare a făcut, din acest domeniu, în țară, ce a putut.

Din 2022 până în 2024, nu a fost pus în funcțiune, mai nimic. În ceea ce înseamnă capacități de producere de energie electrică din energie regenerabilă și nu numai, pentru 2022 s-au pus aproximativ 25 megawați în funcțiune, în 2023 aproximativ 1000 megawați, dar și asta prin prosumatori și 450 megawați  din solare, iar 72 megawați  din vânt.

În Europa, în acest timp, s-au pus în funcțiune mai bine de 20.000 de megawați solari și 20-30.000 de megawați eolian.  Problema majoră până la urmă este că ajungem într-un moment când e o caniculă, este o presiune majoră pe rețele pentru că toată lumea folosește aerul condiționat. Atunci normal noi ar trebui să avem capacități extra de producere de energie electrică.

Trebuie să vă aducă la cunoștință că Mintia încă nu este funcțională, dar aici sperăm ca de exemplu Iernunt, din județul Mureș, unde avem o capacitate de 430 de megawați producere de energie electrică bazat pe gaz să fie funcțional în decembrie, iar Mintia din 2027.

E nevoie și de educația populației, ceea ce înseamnă să fim eficienți energetic.

Știm foarte bine că, de exemplu, în Franța așa funcționează sistemul energetic: sunt intervale orare de de consum. Adică dacă consumi în acele ore, când nu este vârf de consum, ești recompensat, iar când toată lumea vrea să consume energie electrică, atunci tu poți consuma energia, dar o să plătești foarte scump energia electrică.

Vom vedea,  nu există intervale, așa că ceea ce este extrem de important, e nevoie și de educație privind consumul energetic al României, adică educația populației. Dar până ajungem la educația populație, cel mai important lucru e să avem o strategie energetică”, a spus președintele Comisiei pentru Energie din Senat pentru B1tv.

Întrebat cu cât a crescut consumul de energie la nivel naţional în perioada Codului roşu de temperaturi extreme, ministrul Energiei, Sebastian Burduja a răspuns: „Peste o mie de megawaţi”.

Pe de o parte, avem intervale de timp care sunt cu mai multe provocări decât altele, cum este acest interval de seară unde ne lipseşte producţia din parcurile solare şi, pe de altă parte, în zilele foarte călduroase nu bate vântul şi atunci ne-a lipsit şi energia eoliană. Dacă într-o zi de anul trecut, cu ceva vânt, aveam undeva la 1.200, poate chiar 1.700 de megawaţi din energie eoliană, în aceste zile am avut 367, iată situaţia operativă din 17 iulie. Deci vă daţi seama, un deficit de 1.300 – 1.400 de megawaţi”, a declarat Sebastian Burduja, potrivit News.ro.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: