Ciolacu, interviu pentru Financial Times: Există un război între un dictator și lumea liberă

România va dubla capacitatea principalului său port la Marea Neagră și a rutelor de transport maritim pe Dunăre în termen de două luni pentru a ajuta Ucraina să-și trimită cerealele în afara razei de acțiune a Rusiei, a declarat premierul Marcel Ciolacu într-un interviu pentru Financial Times, precizând că planul României va fi pus în aplicare indiferent de atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de pe cealaltă parte a Dunării, la granița cu România.

“Ucraina va avea aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export în 2023 Pentru a putea [facilita] acest lucru, am crescut capacitatea atât în portul Constanța, cât și pe căile de acces către portul Constanța pentru a face acest lucru posibil. Ne-am mobilizat cât de bine am putut”, a declarat Ciolacu.

În primul său interviu acordat presei internaționale de când a devenit prim-ministru, în iunie, Ciolacu a declarat că Bucureștiul nu se va lăsa intimidat de Moscova și și-a exprimat încrederea că apartenența țării sale la NATO va descuraja Rusia de la orice ostilitate directă.

“Nu există niciun risc de securitate pentru România în acest moment”, a spus el.

Ne-am învățat bine lecțiile despre Rusia. Suntem la zero dependență față de energia sau resursele rusești. Sprijinul nostru pentru Ucraina este necondiționat”, a continuat el.

Capacitatea crescută a portului Constanța de la Marea Neagră și a altor rute va permite exporturilor de cereale ucrainene să se dubleze la 4 milioane de tone pe lună, a spus el.

Pe de altă parte, România a fost rezervată în ceea ce privește asistența militară acordată Kievului, dar premierul Ciolacu a declarat că partenerii săi știau că Bucureștiul oferă mult mai mult decât ajutor umanitar și sprijin logistic.

Țara este, de asemenea, implicată în pregătirea piloților ucraineni pentru a pilota o flotă tot mai mare de avioane de luptă F-16 donate de membrii NATO și așteaptă documentele necesare care să autorizeze începerea pregătirii lor.

Premierul a subliniat și faptul că această creștere a cheltuielilor militare și de infrastructură legate de războiul din Ucraina are un impact asupra bugetului țării, cu Banca Națională a României estimând că deficitul bugetar va sări la 7,5% din Produsul Intern Brut în acest an, cu mult peste ținta de 4,4%, și la 6,2% în 2022.

Ciolacu se va întâlni cu oficialii Comisiei Europene la Bruxelles săptămâna viitoare pentru a discuta măsuri de limitare a deficitului de finanțare. El a asigurat că “în niciun caz” UE nu va reduce finanțarea României pentru a forța mai multă austeritate la București.

“Am fost nevoiți să reorganizăm bugetul pentru a ajuta transporturile din Ucraina”, a spus Ciolacu, adăugând că va încerca să obțină un acord al UE pentru a contabiliza elementele legate de război în afara calculelor de deficit. Precizând că acestea au fost cheltuieli neprevăzute, România va “avea nevoie de o derogare de la codul fiscal”.

Războiul Rusiei din Ucraina a prezentat, de asemenea, riscuri de securitate pentru aliatul apropiat al României, Republica Moldova, a cărei cerere de aderare la UE Bucureștiul o susține din toată inima, a spus Ciolacu. “Moldova este de departe cel mai vulnerabil stat din Europa”.

El a criticat acțiunile omologului său ungar, Viktor Orbán, care și-a folosit dreptul de veto în UE și NATO pentru a bloca diverse cereri de aderare, în încercarea de a forța Bruxelles-ul să deblocheze fondurile europene pe care UE le-a înghețat.

“Speculează cu acest lucru”, a precizat șeful Guvernului, adăugând că este greșit să se politizeze astfel de chestiuni strategice.

Există un război între un dictator și lumea liberă … unul pe care Europa nu își poate permite să îl piardă”, a conchis Ciolacu.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: