Skip to content
Societate

Românii dau de 17 ori mai mulți bani pe băutură decât pe cultură! Sociologul Alfred Bulai: Nu văd de ce studiul ar fi surprinzător

yelp.com

Tinerii români investesc de 17 ori mai mult în alcool decât în cultură, arată concluziile unui studiu care confirmă, astfel, dezinteresul pentru cultură și educație. Mai puțin de 1% din bugetul românilor merge către zona de cultură, în timp ce tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani sunt dispuși însă să cheltuie lunar 70 de lei pe alcool. Într-o țară care ocupă locul 5 în topul țărilor europene unde tinerii consumă excesiv alcool, piața băuturilor spirtoase a explodat și a ajuns la 700 de milioane de euro.

Interesant este că potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, în 2017 România se afla pe primul loc în Europa la consumul de alcool ilicit și cu 42% sub media europeană la consumul de alcool înregistrat.

Contactat de PS News, sociologul Alfred Bulai spune că e firească această situație, dat fiind faptul că oferta de produse, servicii și activități culturale este foarte redusă, iar prețurile acestora nu sunt accesibile oricui.

„Nu văd de ce studiul ar fi surprinzător. Ca să consumi produse culturale, trebuie să existe în societate instrumentele care să îți cultive nevoia de consum cultural, ceea ce nu prea mai există de mult. Deci din acest punct de vedere, faptul că tinerii consumă pentru satisfacerea unor nevoi care sunt în mare măsură legate de un gen de dependență, de activități care crează un gen de plăcere rapidă, acest tip de consum e dictat de un gen de model cultural și de lipsa unui control social care să minimalizeze consumul care e periculos, deoarece nu orice dependență e periculoasă. Pe de altă parte, chestiunea este legată de lipsa unei educații și funcționarea unei societăți normale care să cultive nevoia de a consuma produse culturale”, consideră conf.univ.dr. Alfred Bulai.

De altfel, una dintre concluziile Barometrului de consum cultural 2018, arăta că tinerii sunt dezinteresați de cultură și de educație pentru că instituțiile care ar trebui să îi formeze îi descurajează prin felul în care acționează sau prin lipsa de acțiune.

„A existat o inerție în anii ’90 după care avem un consum cultural foarte redus. Ne îmbătăm cu apă rece că au apărut mai multe activități artistice, în ultimii 10 ani în marile orașe, și acolo doar o mică parte din tineri, sunt cei care consumă teatru, sau spectacole. E discutabilă și ideea de teatru în care te duci și mănânci, bei, pentru că nu orice gen de piesă se pretează la așa ceva. Aceste teatre, care par multe doar în București, nu acoperă cine știe ce fenomenul artistic de care ar fi nevoie. Dacă vreți să mergeți la spectacole la teatrele, să zicem, mai serioase, acolo o să vedeți că în sală, publicul tânăr este redus. Trebuie să luați în calcul, pe de altă parte, că biletele la spectacolele mai importante sunt destul de scumpe, nu sunt chiar atât de ieftine. Pe vremea mea, ca student, nu mi-am pus niciodată problema că nu am bani de bilet la teatru. Astăzi, dacă un cuplu tânăr vrea să meargă la teatru și prețul e 100 de lei biletul, nu e ușor. Produsele culturale, cărțile, toate sunt scumpe, nu există un suport social semnificativ pentru ele”, consideră Alfred Bulai.

Lipsa de interes a tinerilor față de cultură sau de înțelegere a importanței pe care o joacă aceasta în propria lor formare, aduce în prim plan întrebări și despre  interesul pe care îl au, de fapt, instituțiile și autoritățile în ceea ce privește educația tinerilor.

„Problema este modelul cultural, care e deficitar și care nu livrează modele autentice culturale. Totuși, e vorba și de măsura în care politicienii au istețimea, inteligența, să pună aceste programe culturale în practică”, consideră sociologul Alfred Bulai.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *