Skip to content
Economic Politică

Românii, perdanți în războiul dintre BNR și Guvern. În toiul neînțelegerilor la vârf, căderea leului continuă

Bucuresti Tv

Vineri, cele mai mari bănci din România au vândut euro și la valori mai mari de 4,75 de lei. Leul încheie astfel o săptămână deloc fastă, în care a atins, zi de zi, noi recorduri negative, în raport cu moneda unică europenă, pe fondul confuziei generale create de intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie, a prevederilor cuprinse în ordonanța de urgență 114/2018, privind noile măsuri fiscale.

Taxa pe cifra de afaceri, plafonarea prețului la energie, interminabilele discuții asupra indicelui ROBOR și ieșirile publice ale ministrului de Finanțe și guvernatorului BNR, care s-au contrat reciproc, ori de câte ori au avut ocazia, pare că au au fost prea mult mentru moneda noastră națională, care s-a îndepărtat, ușor-ușor, de cursul stabil cu care ne obișnuise în ultimii ani.

Ziua și recordul negativ

Astfel, Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, vineri, un curs de referinţă de 4,6782 lei/euro, o creştere de 0,04% faţă de pragul atins joi. Joi, euro atinsese pragul de 4,6764. Este un nou nivel record, în condițiile în care euro a atins miercuri pragul de 4,6722 lei, care depăşise precedentul record, de 4,6695 lei, stabilit în 21 iunie 2018.

De cealaltă parte, dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4,0573 lei la 4,0586 lei.

Care sunt consecințele

Deprecierea leului față de principalele valute va aduce, cel mai probabil, un val de scumpiri pentru toate produsele importate din Uniunea Europeană, dar şi pentru ratele şi chiriile plătite în euro.

De asemenea, este de așteptat ca fiecare român să fie direct afectat de creșterea inflației, din moment ce importurile importurile vor deveni mai scumpe.

În timp ce 2019 vine cu perspective deloc îmbucurătoare pentru populație și puterea de cumpărare a românilor de rând, factorii de decizie, în speță Guvernul și Banca Națională, pasează cartoful fierbinte de la unii la alții, acuzându-se reciproc că poarta vina deprecierii monedei naționale.

Contre la nivel înalt: românii, arși la buzunare

Pe de o parte, reprezentanții partidului de guvernământ aruncă, prin postări în mediul virtual, pisica moartă în curtea BNR, declarând că nu este responsabilitatea Guvernului să susțină nivelul leului și că BNR este singura responsabilă de politica de curs.

De cealaltă parte, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, arată cu degetul spre Executiv, arătând că devalorizarea leului este cauzată de jocul găsirii echilibrelor pe piața monetară și valutară, una dintre cauze fiind incertitudinile cauzate de politicie fiscale noi, aplicate de la data de 1 ianuarie.

Mai concret, Suciu acuză Guvernul că, prin adoptarea OUG 114, la finele lui decembrie 2018, a creat instabilitate în mediul de afaceri și a destabilizat economia, deprecierea leului fiind consecința directă a politicilor fiscale iresponsabile venite de la Palatul Victoria.

Reprezentanții BNR nu vorbesc însă nimic despre creșterea tardivă a ratei de dobândă monetară și prelungirea nejustificată a perioadei cu dobânzi real negative pentru depozitele în lei, fapt ce a afectat, fără doar și poate, valoarea monedei naționale.

În toiul scandalului și a pasării responsabilității de la unii la alții, singura certitudine căreia economia națională și populația, deopotrivă, vor trebui să îi facă față, rămâne un leu din ce în ce mai slăbit, cu toate consecințele ce decurg din aceasta: inflație, scăderea puterii de cumpărare, creșterea ratelor în valută, scumpirea produselor aduse din afara țării.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *