Ca în fiecare an, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, IRES, realizează un studiu care creionează un tablou social relevant privind nivelul încrederii în instituțiile statului: guvern, Parlament, președinte, justiție. Înainte de finalizarea studiului pentru 2024, dacă ne raportăm la cel de anul trecut, justiția nu se afla în topul încrederii în România, în ciuda unei creșteri semnificative, comparativ cu instituțiile din zona politică (Parlament, Guvern, președinte ș.a.m.d.), spune sociologul Antonio Amuza.
„Acestea, ca și presa, erau la coada clasamentului, în timp ce justiția stătea ceva mai bine. De ce se întâmplă asta? Sigur, nu doar spectacolul cătușelor din ultimii ani, care până la urmă au evidențiat o luptă cu corupția. În prezent, în contextul alegerilor, România totuși a resimțit această palmă dată de justiție, de CCR, pentru că a fost o oarecare tergiversare a unor decizii care păreau luate cumva într-un moment, apoi două zile mai târziu nu se mai întâmplă asta”, a afirmat sociologul, amintind de episodul dronelor, când la început, instituțiile au negat, apoi, o săptămână mai târziu, dintr-o dată eram atacați de Rusia.
Toate aceste lucruri deranjează, dau naștere la semne de întrebare. După primul tur de scrutin, Administrația Prezidențială a transmis un comunicat potrivit căruia alegerile se desfășoară normal, oamenii votează, așa este în democrație. După care, mai târziu, au început să apară tot mai multe știri privind renumărarea voturilor, informații legate de candidatul de pe locul al doilea și cel de pe locul al treilea, a explicat Antonio Amuza.
„Mai întâi a fost suspendat, și, mai târziu, s-a anulat cu totul turul al doilea. Or, asta nu poate decât să ridice semne de întrebare cu privire la modul în care merge justiția. Poate nu neapărat ce anume s-a discutat acolo. Nu cred că oamenii sunt cu adevărat interesați de ce anume a dus la schimbare, ci mai degrabă de ce s-a întâmplat această schimbare, în condițiile în care ceea ce s-a clamat în ultimele luni, în ultimul an, a fost în permanență: stabilitate, predictibilitate. Or, dintr-o dată, predictibilitatea a fost alterată. Adică toată lumea știa ce are de făcut. Fiecare cetățean avea un rol, statul cu instituțiile sale aveau o serie de roluri. Dintr-o dată, toate aceste roluri au fost date peste cap”, a subliniat sociologul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
