11 moldoveni au fost înregistrați la scrutinul prezidențial de autoritatea electorală, mulți dintre ei având programe electorale populiste și promit majorarea salariilor și pensiilor, atribuții care nu se află în competența președintelui țării. Printre candidați se numără și cei susținuți de Kremlin care vizează împiedicarea Maiei Sandu să ajungă din nou președinte și compromiterea referendumului pe tema aderării la UE, potrivit unor experți consultați de ,,Adevărul”.
În cursa prezidențială au fost înscrise 11 persoane de Comisia Electorală Centrală (CEC). Primul în listă este Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), urmat de Maia Sandu, candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care aspiră la un nou mandat de președinte, ea fiind prima femeie în această funcție din istoria țării. Celelalte două locuri sunt ocupate de Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, și Vasile Tarlev, fost prim-ministru și candidatul Partidului pentru Viitorul Moldovei, urmați de Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei, Ion Chicu, fostul premier și liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), și Andrei Năstase, ex-lider al partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Pe locul opt este Octavian Țîcu, candidatul blocului Împreună care participă pentru a doua oară la un scrutin prezidențial. Următoarea este Victoria Furtună, ex-procuror anticorupție care ar fi susținută de oligarhul fugar Ilan Șor, principalul instrument al Kremlinului în destabilizarea Chișinăului. Ultimele două locuri revin lui Tudor Ulianovschi, fost ministru al Afacerilor Externe în perioada guvernării democrate, și Nataliei Morari, o jurnalistă controversată care are un copil cu controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, care este fugar de mai mulți ani.
„Adevărul” a discutat cu mai mulți experți despre programul electoral al celor 11 moldoveni înscriși în cursa prezidențială, precum și despre miza Kremlinului privind includerea mai multor candidați la alegerile prezidențiale, care vor avea loc în aceeași zi cu referendumul republican constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, mai exact în data de 20 octombrie.
Expertul în politici publice și securitate al comunității WatchDog.md, Andrei Curăraru, afirmă că majoritatea candidaților au programe electorale nerealiste și populiste, care depășesc atribuțiile „înguste” ale președintelui Republicii Moldova, unele fiind incompatibile cu reformele în contextul parcursului european al țării.
,,În discursul său de lansare, Alexandr Stoianoglo a spus că nu mai este nevoie de o reformă a justiției, dar este nevoie de un triumf al statului de drept. Dă de înțeles, inclusiv foștilor colegi că aceștia vor beneficia de un alt regim cu oprirea vetting-ului și pre-vetting-ului, acest fapt fiind o modalitate de a opri negocierile cu Uniunea Europeană din partea Republicii Moldova. În același timp, cred că în a doua parte, care se referă la eficientizarea economiei, el vorbește despre faptul că antreprenorii trebuie să beneficieze în continuare de suport pentru programe europene, adică în timp ce cere acest sprijin, nu este gata să ofere deschiderea pentru reforme care sunt necesare pentru acesta. În ceea ce privește programul lui Renato Usatîi, el include iarăși formal sau informal diferite elemente care țin de imposibilitatea continuării integrării europene, inclusiv legate de naționalizări și de formarea unor întreprinderi de stat care ar putea să controleze mai multe aspecte ale economiei. Dar și el și Ion Chicu și alți candidați au vorbit despre legea după modelul georgian privind agentul străin care a stopat cumva negocierile cu Uniunea Europeană pentru această țară.
Mulți dintre candidați care se declară pro-europeni, cum ar fi, de exemplu, Tudor Ulianovschi, vorbesc în același timp despre necesitatea de eliminare a așa-numitei propagande LGBT sau alte măsuri care nu sunt compatibile cu negocierile cu Uniunea Europeană. Dacă este să ne referim la candidate, acestea fiind mai degrabă speakeri publici decât candidate cu șanse reale: Natalia Morari sau Victoria Furtună, vedem aici niște măsuri radicale care în general nu se încadrează în normele constituționale, cum ar fi, de exemplu, o reformă aproape ca o lege a lustrației în justiție sau declarații cu privire la dublări sau triplări de plăți salariale etc”, a declarat expertul.
Unii candidați urmăresc să atragă „cât mai mulți votanți”, iar alții se pregătesc pentru scrutinul parlamentar de anul viitor prin intermediul promisiunilor deșarte.
,,Cred că, pentru o parte, este o lansare mai largă care este legată de o potențială participare la alegerile parlamentare, formarea de partide politice în jurul acestor candidați, vorbind astăzi în special despre Irina Vlah, Natalia Morari sau Victoria Furtună. O altă parte contează pe faptul că mentalitatea în Republica Moldova este una destul de patriarhală, oamenii consideră că președintele hotărăște foarte multe aspecte și neluarea în context a faptului că o bună parte dintre candidați nu sunt reprezentați în Parlament sau nu au o forță politică suficient de serioasă în spate pentru a realiza anumite modificări esențiale. Și dacă este vorbim pentru toți, problema mai este și de un fel de competiție, deci când un candidat promite foarte multe, ceilalți cumva trebuie să ridice și ei retorica ori riscă să rămână cumva în urmă și, în comparație, în ochii alegătorilor să devină cumva mai puțin competitivi. Cu toate că cred că o bună parte dintre ei își dau seama că în realitate un președinte fără susținere parlamentară este o figură simbolică”, a mai menționat expertul în politice publice și securitate al comunității WatchDog.md, Andrei Curăraru.
Iar o bună parte dintre ei sunt candidații interpuși ai Kremlinului, aceștia fiind băgați în cursa prezidențială pentru a reduce șansele Maiei Sandu de a câștiga al doilea mandat, de a deturna referendumul pe tema aderării la UE, dar și de a testa terenul și a se pregăti de alegerile parlamentare din 2025, scrutinul de anul viitor fiind ținta principală a Federației Ruse, potrivit analistului politic Ion Tăbîrță.
,,Federația Rusă își dorește unu: să compromită referendumul pentru integrarea europeană, doi: să facă tot posibilul ca să nu câștige Maia Sandu și al treilea aspect: să testeze anumiți lideri pentru potențiale proiecte politice pentru alegerile parlamentare. Pentru că, la noi, știm foarte bine că partidele politice au acest caracter personalizat. În primul rând se votează pentru un anumit politician, astfel alegătorii își dau votul pentru Maia Sandu, pentru Igor Dodon sau pentru Vlad Filat și după asta contează partidul. Și, probabil, în funcție de cine dintre acești candidați vor acumula un scor mai mai mare , vor investi ulterior ca lideri ai proiectelor politice pentru alegerile parlamentare. Iar dacă să ne uităm la o serie dintre ei și modul cum se comportă în această perioadă electorală pot fi interpretați clar drept candidații din zona Federației Rusă. De exemplu, Victoria Furtună s-a lansat la Tiraspol, unde noi știm foarte bine că politicienii moldoveni niciodată nu au avut acces, dar ea s-a lansat acolo, promovând acel porumbel al păcii, ceea ce ne dă de înțeles sau putem trage concluzii că fără permisiunea Federației Ruse și a factorilor de la Tiraspol nu era posibil acest lucru”, a afirmat analistul de la Chișinău.
În opinia lui Andrei Curăraru, Rusia ar avea candidați prin intermediul grupării criminale conduse de oligarhul fugar Ilan Șor, al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, dar și al fugarului Veaceslav Platon.
,,Cei care sunt susținuți de Platon, la fel, sunt candidați pro-ruși, având în vedere poziția lui anti-europeană, dar și interesele lui economice care se aliniază cu ceea ce vrea să facă Kremlinul”, a mai spus expertul de la Chișinău.
Strategia Rusiei privind alegerile prezidențiale este, însă neclară în acest moment, expertul în politici publice și securitate luând în considerare că aceasta va opta în cele din urmă pentru un candidat unic care se clasează cel mai bine în sondajele sociologice.
,,Este destul de clar că persoanele care sunt legate de oligarhi, vorbind aici într-un mod mai deschis sau mai închis de Natalia Morari și Victoria Furtună, dar și cei care sunt susținuți direct de partide pro-ruse, vorbim aici de Alexandr Stoianoglo. Putem vorbi absolut deschis despre ei în legătură cu faptul că sunt pro-ruși. Există o doua categorie candidați care cumva propagă aceste viziuni pro-ruse, dar vorbesc despre neutralitate, despre dezvoltarea Republicii Moldova în sine și alte aspecte care arată că sunt absolut anti-europeni și prin asta se apropie de aceste poziții pro-ruse, dar ca să vorbim despre probe în legătură cu acest fapt nu prea putem, cred că aici înscriu Irina Vlah și Ion Chicu. Cred că vom cunoaște un pic mai multe în momentul în care va fi mai clară strategia mai largă din partea Kremlinului în legătură cu alegerile prezidențiale. Se va opta pentru un candidat unic sau vor merge toți până la sfârșit sau va fi o strategie hibridă în care mulți candidați vor rămâne, dar vor avea o retorică de tipul votați pragmatic pentru candidatul X, care este mai bine pus în sondaje, noi rămânem pentru a lupta împotriva referendumului. Atunci când acești politicieni ar putea să renunțe în favoarea unuia dintre politicienii pro-ruși, am avea practic dovezi clare că ei, până la urmă, au preluat această poziție deschisă și imediat pro-rusească”, a afirmat expertul Andrei Curăraru.
Întrebat dacă președintele Republicii Moldova va fi ales din primul tur, Ion Tăbîrță a subliniat că, deși Maia Sandu este principala favorită la alegerile prezidențiale, nu există un contracandidat clar, ceea ce ar putea duce la câștigarea alegerilor din primul tur. Totuși, el menționează că mobilizarea intensă a candidaților care se opun actualului președinte și incertitudinile legate de votul diasporei ar putea determina un tur doi.
,,Noi dacă ne uităm la istoria alegerilor prezidențiale directe, atunci tot timpul am avut două tururi. Însă, practic, fiecare dintre aceste campanii aveau reliefați doi principali candidați: unul de regulă venea din dreapta politică, altul din stânga politică. Fie că a fost vorba despre Petru Lucinschi și Mircea Snegur, fie că la ultimele două mandate i-am avut pe Igor Dodon și pe Maia Sandu. Acum avem un favorit cert și este vorba de Maia Sandu, dar nu avem contracandidat clar al ei, cum era în trecut și, dacă ne uităm la ceilalți candidați cu cele mai bune șanse pentru turul doi ca și pentru un eventual tur doi pentru actualul președinte Maia Sandu ar fi Alexandr Stoianoglo și Renato Usatîi. Și faptul că nu avem un contracandidat clar pentru actualul favorit și faptul Maia Sandu apare principalul favorit ne-ar sugera că să nu avem un tur doi, să avem doar alegeri din primul tur. Însă, evident că mobilizarea contra actualului președinte este foarte mare. Practic toți care s-au înscris în această cursă merg contra ei, o lovesc dur și nu știm care va fi până la urmă comportamentul diasporei. În trecut, diaspora era acel element foarte important pentru candidați sau partidele pro-europene. Acum, în mod cert, este o anumită descurajare în rândurile diasporei provocată de o anumită decepție, însă noi nu cunoaștem cât de mare este această descurajare pentru că diaspora nu este în sondaje sociologice. De aceea, rămâne mare această întrebare: vom avea un tur sau două și care este principalul contracandidat al Maiei Sandu pentru un eventual tur doi? Fie că Renato Usatîi, fie că Alexandr Stoianoglo sau cine știe poate mai avem și un candidat surpriză”, a completat Ion Tăbîrță.
Andrei Curăraru adaugă că deși sondajele sugerează un avantaj pentru Maia Sandu, evenimente neprevăzute și influența votanților pro-ruși pot afecta rezultatul final, crescând riscul unui tur doi.
,,Sondajele arată un atu mare pentru președintă, dar de regulă în ultimele două săptămâni ale scrutinului în Republica Moldova intervin anumite lebede negre. Am văzut falsurile despre 30.000 de sirieni care au influențat decizia în 2016. Am văzut o făcătură nereușită, un video trucat în care se pretindea că Maia Sandu ar avea o relație netradițională cu altă femeie undeva în Washington. Așteptăm acest eveniment de tip lebădă neagră în această campanie să vedem ce impact va avea, dar și intensitatea coruperii alegătorilor și calitatea campaniilor tuturor candidaților. Cu siguranță, știm că 25 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova care primesc bani direct din Federatia Rusă, sunt absolut influiențabili și vor vota pentru un candidat pro-rus, care este el, cred că mai puțin contează. Dacă aceasta practică se extinde, noi am putea avea o situație în care artificial este crescut scorul unui candidat pro-rus și cred că acesta este unul dintre riscurile cel mai mare și pentru referendum și pentru alegerile prezidențiale. În același timp, nu am văzut o confirmare a faptului că președinta va participa la dezbateri, cel mai degrabă că nu va participa la dezbaterea asta, acest lucru limitându-i, inclusiv posibilitatea de a comunica cu alegătorul. Toți factorii aduc la slăbirea poziției prezidențiabile a Maiei Sandu și ne duc cu ideea că mai degrabă o să avem un tur doi decât nu o să avem”, a conchis Andrei Curăraru.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
