Proaspăt anunțat (încă neinslatalt la Palatul Victoria), Guvernul condus de Marcel Ciolacu are două mutări neașteptate despre care merită să vorbim mult timp de-acum încolo: 1. femeile reprezintă de această dată un sfert din membrii Executivului; 2. După mulți ani de guvernare, UDMR este scos de această dată de la ciolan.
Despre prima mi-e și jenă, recunosc, să vorbesc, dat fiind faptul că asta trebuia să fie o normalitate și nu o excepție. Dar, în condițiile în care egalitatea de șanse în politica din România e doar un slogan de 8 Martie, zic că merită cumva aplaudată și încurajată. Nu o să insist foarte mult pe această idee, vă prezint doar o situație asupra căreia să reflectați:
Femeile aflate în poziții de miniștri au devenit o raritate în guvernele României după 2019, anul care marca sfârșitul unei lungi ere social-democrate și începutul unui guvern liberal condus de ex-premierul Ludovic Orban. Nici în guvernul condus de Nicolae Ciucă situația nu s-a prezentat prea roz: Gabriela Firea și Ligia Deca au fost singurele femei ministru într-un guvern cu 20 de portofolii (Situația arăta și mai rău până acum 1 an, când în Guvernul României era DOAR o femeie ministru, în persoana Gabrielei Firea).
Numele Gabrielei Firea a fost înaintat, în noiembrie 2021, de PSD, pentru ministerul Tineretului și Familiei, în timp ce PNL și UDMR nu au propus nicio femeie pentru celelalte 19 portofolii rămase. Astfel, din acest punct de vedere, am putea spune că situația se prezenta asemenea anilor ’90, când femeile nu erau luate în calcul și promovate în poziții de miniștri.
Nici în fruntea partidelor nu găsim femei. Nu există nicio femeie președinte de partid parlamentar în prezent. La nivel de conducere a formațiunilor, la PSD, din cei 17 membri ai Biroului Permanent Național, trei sunt femei. Cea mai cunoscută e Gabriela Firea, care e prim-vicepreședintă.
La PNL, dintr-un Biroul Executiv de 33 de persoane, potrivit listei de lideri de pe site-ul formațiunii, sunt doar trei femei (Alina Gorghiu, Monica Anisie și Daniela Cîmpean, toate cu funcția de vicepreședinte). Nu e nicio doamnă în structura restrânsă de conducere, adică președinte, prim-vicepreședinți și secretar general.
La UDMR, în Prezidiul Uniunii, din opt persoane, una singură este o doamnă: Biro Rozalia (președintă a Comisiei de Afaceri Externe din Cameră).
În cazul USR, cinci din cei 25 de membri ai Biroului Național sunt doamne, în timp ce la AUR, din cei 14 membri ai conducerii, trei sunt femei, dar nu pe funcțiile cele mai importante, care sunt ocupate de nume ca George Simion, Claudiu Târziu şi Sorin Lavric.
O singură formațiune, care are reprezentanți în Parlament, dar nu și grup recunoscut, are copreședinte o femeie, adică REPER, pe Ramona Strugariu. Și la Forța Dreptei e o singură doamnă în Parlament: Violeta Alexandru.
Nici măcar USR, cel mai progresist partid din România, dacă nu chiar singurul, nu a promovat nicio femeie în Guvernul Cîțu, deși s-a declarat mereu un susținător al egalității de gen. Mai mult, Dacian Cioloș, unul dintre foștii copreședinții USRPLUS este și președintele Renew Europe, grupul progresist din Parlamentul European pentru care cotele de gen sunt atât de importante încât le interpretează matematic. Emmanuel Macron, de pildă, și el parte din Renew Europe cu partidul său En Marche, s-a lăudat cu un guvern compus din exact 15 femei și 15 bărbați.
De altfel, amintim că Dacian Ciolos și alți 4 europarlamentari ai USR anunțau în urmă cu 1 an că renunță la calitatea de membri ai formațiunii politice și înființează un nou partid, REPER – Reînnoim Proiectul European al României. Potrivit anunțului făcut pe site-ul formațiunii politice, „partidul REPER este deschis și cu șanse egale pentru toți cei care se înscriu. Cei cinci fondatori — eurodeputații Ramona Strugariu, Dragoș Pîslaru, Dacian Cioloș, Dragoș Tudorache și Alin Mituța — își asumau inițierea juridică a organizației și își doreau o construcție politică deschisă tuturor cetățenilor cu inițiativă, iar regulile de funcționare, programul politic și statutul final vor fi făcute colaborativ împreună cu membrii organizației”.
Partidul fondat de 4 bărbați și o femeie promitea, printre altele reprezentare egală de gen, chiar dacă până în prezent, USR, partidul pe care Dacian Cioloș l-a condus, atât singur, cât și cu Dan Barna, a avut o politică misogină.
2. S-a întâmplat minunea: există guvernare și fără UDMR! Scoaterea UDMR de la guvernare generează, într-adevăr, un adevărat șoc pe scena politică românească. Păi stai, noi pentru ce mai facem acum alegeri??? Nu de-asta s-au organizat alegeri parlamentare în ultimii 30 de ani, să aflăm cu cine va guverna UDMR??? Noi cui rămânem? PSD cu ce mai șantajează PNL? Sau PNL cu ce mai șantajează PSD? Mai în glumă, mai în serios, voi vă dați seama că UDMR pleacă de la ciolan după o lungăăăăăă guvernare de zeci de ani? De ce lungă? Păi pentru că, practic, din 1996, UDMR a fost aproape tot timpul la putere, în toate guvernele, record care n-a mai fost atins de nici o altă structură politică:
UDMR a intrat prima dată la guvernare în 1996 (până în 2000), în Guvernul CDR, a rămas să sprijine Guvernul PSD+PUR, în perioada 2000-2004, apoi a intrat la guvernare alături de Alianţa D.A., pentru perioada 2004-2008. Un an a fost în opoziţie, în perioada 2008-2009, iar după alegerile prezidenţiale din decembrie 2009 revine la guvernare alături de PDL, până în mai 2012. A urmat un an şi jumătate de pauză, iar acum, în martie 2014, UDMR revine la guvernare alături de PSD.
Prima intrare a UDMR la guvernare a fost în decembrie 1996, când se alătură CDR şi Uniunii Social Democrate. UDMR obţine două posturi de ministru în Guvernul Ciorbea: Turism, prin Akos Birtalan (decembrie 1996-aprilie 1998), şi ministrul delegat pentru minorităţi naţionale, prin Gyorgy Tokay (decembrie 1996-aprilie 1998). În următorul guvern al CDR, condus de Radu Vasile (aprilie 1998-13 decembrie 1999), UDMR deţine postul de ministru al Sănătăţii prin Francisc Baranyi (aprilie 1998-iunie 1998) şi Hajdu Gabor (iulie 1998-decembrie 1999). Ministru delegat pentru minorităţi rămâne Gyorgy Tokay (aprilie 1998-ianuarie 1999), pentru ca la 27 ianuarie 1999, în urma demisiei sale, funcţia să fie preluată de Peter Eckstein-Kovacs până pe 22 decembrie 1999. În Guvernul Mugur Isărescu (22 decembrie1999 – 28 decembrie 2000), UDMR păstrează, prin Hajdu Gabor, funcţia de ministru al Sănătăţii.
În următorul ciclu electoral (2000-2004), UDMR doar a sprijinit Guvernul PSD+PUR condus de premierul Adrian Năstase, fără să aibă vreun ministru în Executiv.
Apoi, în ciclul electoral 2004-2008, UDMR este prezentă din nou la guvernare, alături de Alianţa DA (PNL-PD). În Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu, UDMR primeşte cele mai multe portofolii de până atunci: Markó Béla (ministru de stat fără portofoliu însărcinat cu coordonarea activităţilor din domeniul culturii, învăţământului şi integrării europene); Laszlo Borbely (ministru delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului); Zsolt Nagy (ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei); Iuliu Winkler (ministrul delegat pentru comerţ). În plus, Valentin Zoltan Puskas devine secretar al Senatului, iar Kelemen Hunor secretar al Camerei Deputaţilor.
PDL iese de la guvernare, iar în aprilie 2007, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a anunţat un nou guvern, format din PNL şi UDMR, ultima formaţiune cu următorii în formula de start: Bela Marko (ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii, învăţământului şi integrării europene); Laszlo Borbely (ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor), Attila Korodi (ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile), Zsolt Nagy (ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei).
După alegerile parlamentare din noiembrie 2008, UDMR era pregătită să intre din nou la guvernare şi a purtat discuţii în acest sens cu PDL. Deşi cele două părţi au căzut de acord, în urma negocierilor cu PSD, social-democraţii au anunţat că nu vor guverna alături de UDMR. PDL a rămas astfel cu PSD la guvernare, iar UDMR a trecut în opoziţie.
Au venit alegerile prezidenţiale din decembrie 2009 şi, pe 21 decembrie, PDL şi UDMR au format un nou guvern. În acest guvern Boc IV au fost Marko Bela (vicepremier); Kelemen Hunor (Cultură); Laszlo Borbely (Mediu şi Ape); Attila Cseke (Sănătate). În februarie 2012, premierul Emil Boc a demisionat, dar în noul guvern condus de Mihai Răzvan Ungureanu au rămas miniştrii din partea UDMR: Marko Bela (vicepremier); Laszlo Borbely (Mediu şi Păduri); Hunor Kelemen (Cultură); Ladislau Ritli (Sănătate).
Prin schimbarea Guvernului Ungureanu cu Guvernul Victor Ponta, pe 7 mai 2012, UDMR iese de la guvernare, dar intră din nou în martie 2014. Noii miniştri ai UDMR erau Kelemen Hunor (vicepremier, ministrul Culturii), Attila Korodi (ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice).
Începând cu 23 decembrie 2020, UDMR participă la guvernare (Guvernul Florin Cîțu și Guvernul Nicolae Ciucă). În Guvernul condus de Florin Cîțu, UDMR a ocupat portofoliile de la Ministrul Tineretului și Sportului (Eduard Novak), Sănătate (Attila Cseke), Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor (Barna Tánczos), Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Attila Cseke), Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Barna Tánczos – interimar), și poziția de Viceprim-ministru, deținută de Kelemen Hunor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
