CAPRIROM: Creșterea caprelor, pare, din exterior, o afacere profitabilă. Poate fi privită ca o oportunitate deoarece , în prezent nu sunt mulți crescători de capre în România.
Dar, în spatele mirajului ideii, se află multe bariere. Cei puternici și determinați le vor înlătura, una câte una. Alții, se vor opri la semnalul culorii roșu. Pentru a lua pulsul real al pieței crescătorilor de capre din România, am stat de vorbă cu Andreea Anghel, vicepreședinta Asociației Naționale a Crescătorilor de Capre din România – CAPRIROM.
Nu este un secret că scumpirile din ultimul an au afectat fermele de capre. Mulți crescători se gândesc să vândă din efective. Ce este de făcut ?
Dorim să încurajăm consumul de produse din capra deoarece numai în felul acesta putem dezvolta și creea eficiență în crescătoriile de capre. De la fermă la furculița nu este doar un slogan. Fermierii, crescătorii de caprine pot fi eficienți doar dacă își valorifică produsele finite și nu doar să vândă laptele către procesatori. În prezent, avem înscriese în Registrul Genealogic în jur de 200 de mii de caprine, însă, în țară, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, sunt aproximativ un million si jumătate de caprine. Dau aceste date cu plus și minus deoarece există o fluctuație în fiecare zi.
Care sunt principalele dificultăți ale sectorului caprinelor ?
Problemele noastre sunt legate de seceta, de lipsa personalului, ceea ce face ca foarte puțini din fermierii noștri să își poată valorifica direct produsele. Efectiv, nu sunt oameni. Caprele se mulg manual dar și mecanic. La noi n țară, aproape 90%, se mulg manual, din păcate.
Facilități fiscale, subvenții…sunt bani care vin, an de an, și către crescătorii de capre. Este un procent calculat corect ?
Toată lumea se plânge. Capra se crește pentru lapte. Ar trebui să fim priviți, cumva, ca vaca de lapte, să avem și noi o subvenție de acest gen. Noi suntem la un loc cu oile. Da, dar de la oi, sunt valorificați mieii, mai ales în perioada sărbătorilor de Paști. Mieii au un alt spor de creștere , se vând altfel. Iezii nu se vând. O parte mică se vinde de Paști. Caprele fată mai târziu și iezii sunt destul de mici de Paști, iar după ce trec sărbătorile, nu mai cumpără nimeni miel sau ied. Ne mai salvează toamnele, când mai facem pastramă.
Care este valoarea subvenției pentru caprine și dacă acoperă aceasta o parte din cheltuieli ?
Pentru crescătorii de caprine care accesează SCZ (Sprijinul Cuplat Zootehnic), subvenția este în jur de 20 de euro/cap animal. ANT (Ajutoare Naționale Tranzitorii), în jur de 5 euro. Țînând cont că s-au scumpit foarte mult toate inputurile, banii nu ajung.
Care ar fi țara model , care v-ar inspira în creșterea caprelor ?
Franța ar fi un model demn de a fi urmat. Francezii au sute de feluri de brânză deoarece francezii sunt mari consumaori de brânză de capră. Noi, românii, nu. Ceea ce îmi doresc este ca și noi să devenim consumatori atât de lapte, brânză cât și de carne de capră. Laptele de capră nu este doar un aliment, este un medicament.
Este dificil să intrați în marile rețele de magazine cu produsele de capră ?
Ne este destul de greu deoarece produsele noastre nu sunt perene. Caprele se montează doar toamna, fată în primăvară, ceea ce inseamna că putem avea lapte doar până în octombrie-noiembrie. Astfel, laptele de capră devine un produs sezonier. Pentru a avea o constanță cu retailerii trebuie să ai o fermă bine pusă la punct pentru a le livra produse, în permanență.
Ați încuraja tinerii să se dedice acestei activități, să își deschidă o afacere de creștere a caprelor ?
Cu toată inima. Este o piață de nișă iar noi sperăm că va crește consumul produselor de capră. Va mărturisesc, din experiența tuturor târgurilor la care am participat că cei mai mari cumpărători/consumatori de brânzeturi de capra sunt adulții de 30-40 de ani care au copii mici. Aceștia au înțeles că laptele de capra este un medicament, fiind și cel mai asemănător lapte cu cel uman. Sunt copii care mănâncă cu plăcere și lapte și brânză de capra.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
