Skip to content
Opinii & Analize

Șansa unei victorii istorice a Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din Basarabia

Alegerile prezidețiale din Basarabia (turul 1) au furnizat o adevărată surpriză. Toate predicțiile anterioare alegerilor sugerau o victorie fără probleme a candidatului socialist, Igor Dodon. Iată însă că electoratul a fost de altă părere, oferindu-ne o lecție importantă de civism și comportament democratic. Cu un vot masiv în diaspora în favoarea sa, Maia Sandu a câștigat primul tur cu aproape 4 procente în fața lui Dodon. Analiza comparativă a câtorva date ne poate oferi o explicație a fenomenului și poate creiona reperele unei victorii istorice a Maiei Sandu, nu neapărat din perspectivă geopolitică, cum văd că e tentația printre analiști, ci din perspectiva dezvoltării Basarabiei și îmbunătățirii vieții fraților noștri de peste Prut, singurele criterii relevante pentru alegători.

Așadar, la alegerile prezidențiale din 2020, turul 1, am avut o prezență de 42,76%, cu aproape 7 procente mai mică decât prezența în turul 1 la alegerile prezidențiale din 2016 (49,16%). În 2020, ponderea alegătorilor din diaspora în primul tur a fost de peste 12% din totalul alegătorilor, mult mai mare decât cea din 2016 (primul tur) care a fost în jur de 5% din totalul alegătorilor.

Aceste elemente au reprezentat un ajutor decisiv pentru Maia Sandu care a reușit să compenseze deficitul de voturi adunate de pe teritoriul Republicii Moldova și, cu aproape 70% din voturile exercitate în diaspora, să câștige turul 1 al alegerilor cu 36,16%, față de cele 32,61 de procente obținute de socialistul Dodon.

Comparația cu rezultatele alegerilor prezidențiale, turul 1 din 2016 este și ea relevantă. Atunci, Dodon a câștigat primul tur cu 47,98%, Maia Sandu clasându-se pe locul 2, la o distanță de aproape 10 procente cu 38,71%. În turul 2 din 2016, Dodon a mai reușit să atragă doar 4 procente în plus, câștigând alegerile cu 52,11%. În schimb, Maia Sandu a adunat între cele două tururi spre 10 procente, ajungând în final la 47,89%. De asemenea, comparativ cu 2016 turul 1, Dodon a înregistrat în turul 1 din 2020 o pierdere enormă de peste 15 procente, de la aproape 48% la aproximativ 32%. În schimb, față de acum patru ani, Maia Sandu a pierdut ceva mai mult de două procente, conservându-și practic procentajul. În cazul ambilor candidați, numărul de voturi de acum este mai mic din cauza prezenței generale care s-a redus în 2020 față de 2016.

Alte cifre comparative relevante sunt legate de dinamica votului din diaspora între cele două tururi. În 2016, participarea diasporei în turul al doilea al alegerilor prezidențiale s-a dublat, crescând de la 67.215 de voturi la 138.720. De asemenea, în turul 2, prezența generală a crescut atunci cu peste 4 procente, de la 49,17% la 53,52%.

Revenind la 2020, un element cheie este structura socio-demografică a votului din care observăm că, pe teritorul Basarabiei, Igor Dodon a pierdut turul I al alegerilor chiar în condițiile unei prezențe ridicate a vârstnicilor. O echilibrare a profilului votanților în turul 2 ar afecta situația candidatului socialist.

Aceste repere pot crea terenul favorabil pentru o victorie istorică a Maiei Sandu în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Un asemenea deznodământ ar fi posibil în condițiile unei creșteri a prezenței în diaspora, încurajată de succesul neașteptat din primul tur al candidatului pro-european. În 2016, prezența între cele două tururi s-a dublat. O dublare acum a prezenței diasporei basarabene ar însemna ca la sectiile de vot organizate în străinătate să se prezinte în jur de 300.000 de cetățeni cu drept de vot. Probabil că fizic și logistic o asemenea cifră va fi dificil de gestionat, însă autorităților din Republica Moldova le va fi imposibil să explice o eventuală închidere a secțiilor de votare înainte ca fiecare cetățean să își fi exprimat deja votul. Un asemenea scenariu ar alimenta acuzațiile de fraudă, cu consecințe grave asupra legitimității rezultatului alegerilor și implicit asupra echilibrelor democratice din Moldova.

Prin urmare, este esențială o prezență masivă la vot a basarabenilor din străinătate și menținerea deschisă a secțiilor de vot până când va fi exercitat și ultimul vot. De asemenea, pornind de la experiența din 2016, este foarte posibilă o creștere a prezenței și pe teritoriul Basarabiei, iar bazinul natural pentru alimentarea unei asemenea creșteri ar trebui să fie votanții tineri și activi care s-au prezentat în proporție mai mică la alegerile din primul tur.

Sigur, pentru turul 2 intervin complicatele calcule ale direcției în care o vor apuca voturile acordate celorlalți candidați, dintre care unii au obținut chiar scoruri mari (Renato Usatîi – 16,9% sau Violeta Ivanov – 6,4%). Aceste voturi ar putea cântări foarte greu și tocmai de aceea mobilizarea electorală a bazinului pro-european va trebui să fie maximă. Încurajați însă de succesul neașteptat al Maiei Sandu în primul tur, votanții mai tineri ar putea oferi una dintre cele mai mari surprize electorale din ultimul deceniu, luându-și soarta în propriile mâini și având cuvântul decisiv cu privire la singura cale pentru îmbunătățirea nivelului de trai al lor, al părinților și bunicilor lor și anume, cea europeană.

Remus Ioan Ștefureac este politolog, coordonator al think-tankului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) și director al companiei de cercetare a opiniei publice INSCOP Research (www.inscop.ro).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *