Belgia a preluat la 1 ianuarie 2024 preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat reforma politicii europene privind migraţia, pe care o consideră o soluţie nesustenabilă. A intrat în vigoare un regim de scutire de viză al Uniunii Europene pentru cetăţenii kosovari. Uniunea Europeană a anunţat adoptarea de sancţiuni împotriva celui mai mare producător rus de diamante. Acestea sunt câteva dintre temele care au privit activitatea instituţiilor Uniunii Europene la acest început de an, în intervalul 1-5 ianuarie 2024.
Consiliul UE
Belgia, ţară fondatoare a Uniunii Europene, a preluat la 1 ianuarie 2024, de la Spania, preşedinţia semestrială a Consiliului UE, conform agenţiei Hina. Printre priorităţile anunţate reţinem protejarea cetăţenilor, întărirea economiei şi pregătirea pentru un viitor comun. Belgia va prezida Consiliul UE, pentru a 13-a oară, ghidată fiind de sloganul „Protecţie, consolidare, pregătire”. Principalul obiectiv al preşedinţiei semestriale belgiene va fi armonizarea propunerilor legislative între cele două instituţii europene cu putere legislativă – Parlamentul European şi Consiliul UE. Sunt disponibile pentru purtarea negocierilor în numele Consiliului UE doar patru luni, deoarece ultima sesiune plenară a actualului Parlament European va avea loc în aprilie, înaintea scrutinului europarlamentar de la începutul lunii iunie.
Uniunea Europeană a anunţat la 3 ianuarie 2024 adoptarea de sancţiuni împotriva celui mai mare producător rus de diamante, grupul public Alrosa, şi a directorului său general, în cadrul unui pachet de măsuri adoptat în decembrie ca urmare a războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, conform AFP şi Reuters. Cele 27 de state membre au adăugat Alrosa, cel mai mare producător de diamante din lume, şi pe patronul său Pavel Marinîcev pe lista entităţilor şi persoanelor aflate sub incidenţa acestor sancţiuni, care prevăd în special îngheţarea activelor şi o interdicţie de şedere în UE. Acesta este cel de-al 12-lea pachet de sancţiuni al Uniunii Europene de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie 2022.
Premierul italian, Giorgia Meloni, a evidenţiat, la 4 ianuarie 2024, că reforma politicii europene privind migraţia, adoptată în decembrie de Consiliul UE, nu este o soluţie sustenabilă, întrucât urmăreşte mai degrabă gestionarea acestui fenomen decât combaterea lui, prin urmare şefa executivului de la Roma propune crearea de tabere de refugiaţi în Africa, conform DPA şi EFE. „Cred că noile reguli sunt mai bune decât cele precedente (…) Dar nu sunt o soluţie. Nu vom rezolva niciodată problema dacă ne gândim cum să gestionăm migranţii când ajung în Europa”, a subliniat premierul Giorgia Meloni la o conferinţă de presă de bilanţ pentru anul 2023. Prin urmare, ea consideră că în primul rând ar trebui descurajată plecarea migranţilor către Europa, iar pentru aceasta sugerează încheierea de acorduri cu ţările de origine şi de tranzit, mai ales cu cele din Africa, pentru ca acestea să împiedice trecerile clandestine ale frontierelor. Italia a preluat preşedinţia grupului celor şapte mari state industrializate, în cadrul acestui mandat urmând să se concentreze asupra problemelor de migraţie şi asupra chestiunilor privind Africa.
Comisia Europeană
La 1 ianuarie 2024, a intrat în vigoare un regim de scutire de viză al Uniunii Europene, care le permite cetăţenilor kosovari să călătorească în zona fără frontiere a Europei, potrivit AFP. Acest nou regim permite kosovarilor să călătorească în zona Schengen fără paşaport sau viză pe o perioadă de până la 90 de zile într-un interval de timp de 180 de zile. Potrivit Comisiei Europene, Kosovo a îndeplinit criteriile necesare pentru un regim fără vize în 2018, inclusiv gestionarea frontierelor şi a migraţiei.
La Paris, a avut loc, la 5 ianuarie 2024, ceremonia solemnă în memoria fostului preşedinte al Comisiei Europene Jacques Delors, decedat pe 27 decembrie, conform AFP. „Jacques Delors nu a renunţat niciodată să încerce să reconcilieze, să caute alternative, să construiască poduri. (…) A contribuit la desenarea chipului Europei de astăzi, trăsătură cu trăsătură”, a spus preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, referindu-se la politicianul francez care s-a aflat în fruntea Comisiei Europene între anii 1985 şi 1995, perioadă în care a fost înfiinţată Piaţa Unică, a început semnarea acordurilor Schengen, a fost lansat programul Erasmus precum şi reforma politicii agricole comune, dar şi multe alte evenimente marcante pentru proiectul construcţiei comunitare.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
