Skip to content
Cultura

Scandal în teatrele din subordinea Primăriei Capitalei. Angajaţi ai Teatrului Nottara, scrisoare către Nicușor Dan. Ce propunere îi fac edilului

Inquam Photos/George Calin

O sută de angajaţi ai Teatrului „C.I. Nottara” îi solicită primarului general Nicuşor Dan, printr-o scrisoare, să o numească în funcţia de director general al instituţiei pe actriţa Victoria Cociaş ca urmare a respingerii contestaţiei Marinelei Ţepuş după evaluarea recentă.

„Subsemnaţii, angajaţi ai Teatrului C.I. Nottara, ca urmare a situaţiei create în ultima vreme, şi care a escaladat atât în spaţiul public, cât şi în interiorul instituţiei, vă rugăm să aveţi în vedere numirea unui manager interimar, care să-i reprezinte pe toţi cei 149 de angajaţi, nu doar pe cei 15 petiţionari anonimi”, se arată în scrisoare.

Ei susţin că „acest lucru se poate întâmpla doar prin numirea unei adevărate personalităţi artistice a instituţiei noastre, care nu a făcut parte din comploturi şi/sau scene de culise nedemne de un teatru respectat şi iubit de public”.

„Noi, semnatarii acestei scrisori, vă supunem atenţiei numele doamnei Victoria Cociaş, actriţă cu o activitate de 37 de ani în Teatrul „C.I. Nottara”, artistă recunoscută în plan naţional, care se bucură de admiraţia şi respectul întregului colectiv. Suntem siguri că doamna Victoria Cociaş, printr-un comportament ireproşabil dublat de o prodigioasă activitate artistică, va putea tempera tensiunile apărute în cadrul colectivului ca urmare a scandalului provocat de reclamaţia celor 15 angajaţi, fiind în stare să readucă un climat armonios şi echilibrat în activitatea curentă a instituţiei”, se arată în mesajul publicat pe Facebook.

„Indiferent de răspunsul domnului primar Nicuşor Dan, vreau să mulţumesc tuturor colegilor mei din Teatrul Nottara pentru încrederea cu care m-au onorat”, a scris Victoria Cociaş.

Semnatarii cer de urgenţă o întâlnire cu primarul general, Nicuşor Dan, şi directorul Direcţiei Cultură, Învăţământ, Turism, Liliana Fedorca.

În perioada 6 – 12 aprilie, Primăria Municipiului Bucureşti a evaluat activitatea a 16 manageri de instituţii de cultură din Capitală subordonate municipalităţii.

Marinela Ţepuş, teatrolog, care conducea Teatrul Nottara de 10 ani, a fost evaluată cu notă sub 7 şi este, conform legii, demisă.

Felicia Filip contestă evaluarea Primăriei Capitalei

Felicia Filip, managerul Operei Comice pentru Copii (OCC), a contestat ”modul de organizare și desfășurare a evaluării finale a managementului” OCC și rezultatul final obținut, nota 8,59, insuficientă pentru continuarea activității de manager.

Felicia Filip susține că ”niciunul dintre membrii Comisiei de evaluare nu are competențe recunoscute la nivel universitar în domeniul de activitate specific al Operei Comice pentru Copii, aprobat prin Regulamentul de organizare și funcționare, și anume cel muzical: operă, operetă, musical, balet, deși, Slavă Domnului, există o mulțime de instituții de acest gen în țară”.

De asemenea, potrivit managerului OCC, ”etapa interviului nu a cuprins dezbateri reale și aplicate între managerul evaluat și membrii comisiei în privința aspectelor negative (exclusiv și tendențios formulate) reținute din analiza raportului de activitate. Întrebările adresate / răspunsurile formulate nu au stat la baza formulării concluziilor din raportul comisiei”.

Comunicatul integral al Operei Comice pentru Copii:

1. Se reproșează „Nu prezintă proiecte și programe care să arate adecvarea activității la Strategia locală”
S-a acordat în cuprinsul raportului de activitate un spațiu important în care a fost demonstrat cât de bine se pliază activitatea Operei Comice pentru Copii pe Strategia Culturală a Municipiului București, adoptată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 152 din 2016. Apreciem că nu poate constitui o critică motivată, în absența evidentă a unei minime referiri, exemplificări, trimiteri punctuale la axele și obiectivele strategice adoptate pentru perioada 2016-2026, ceea ce privează de substanță și valoare respectiva critică/concluzie. Sau poate doar nu au citit membrii Comisiei Raportul! Dar nici nu au întrebat nimic despre acest subiect în interviu, deși ulterior l-au reproșat încă de la început!
2. Se reproșează „Lipsa măsurilor de organizare internă, deși erau necesare pentru optimizarea resurselor”
Raportul de activitate redactat și depus prezintă în detaliu măsurile de organizare internă pe care Opera Comică pentru Copii le-a pus în practică, cu amendamentul că rezultatele onorabile și apreciate ale instituției există datorită unei foarte bune organizări interne.

3. Se reproșează „Nu prezintă o sinteză a activității organismelor colegiale de conducere ”
În cadrul raportului de activitate e prezentată sintetic activitatea organismelor colegiale de conducere, 3 la număr: Consiliul de Administrație, Consiliul Artistic și Consiliul Director. Mai mult decât atât, în cadrul interviului, s-a menționat importanța activității Consiliului Director, și mai ales, felul în care acesta se întrunește săptămânal și dezbate / decide asupra activității instituției.
4. Se reproșează „Pentru proiectul de venituri, previziunea bugetară este nerealistă, numărul de beneficiari estimați este nerealist”
Nu înțelegem la ce proiect de venituri se face referire, în contextul în care evaluarea de față vizează cei 4 ani trecuți, în care am asigurat managementul OCC, consemnând, încă o dată, omisiunea evidentă a Comisiei de evaluare de justificare în această direcție. Și dacă totuși facem previziuni în funcție de istoricul prezentat, este suficient să urmărim că în anul 2021 s-a înregistrat o creștere de 87% a numărului de beneficiari, ceea ce înseamnă că cifrele înaintate prezintă sustenabilitate. Creșterile anuale din previziunea pentru anii viitori reprezintă creșteri estimate de 45%.
5. Se reproșează „Indicatorii de performanță în activitatea de bază a instituției sunt nesatisfăcători, în raport cu cheltuielile, produsele culturale sunt costisitoare, supraevaluate, venituri proprii mici, comparativ cu ceilalți indicatori.”
Planul minimal, convenit și semnat cu autoritatea, cât și bugetul de venituri proprii asumat și impus prin votul Consiliului General al Municipiului București a fost atins și depășit (cu 40% în anul 2021). Analiza indicatorilor de performanță în anii 2020 și 2021 când, niciun operator cultural nu a beneficiat de predictibilitate în organizarea evenimentelor și a activității de bază din cauza contextului pandemic, se impunea a fi corect și precaut efectuată / apreciată în procesul de evaluare. Mai mult decât atât, la orice capitol, indicatorii verificabili și cuantificabili (bilete vândute, încasări) ai activității OCC sunt cei mai mari din Capitală, în rândul instituțiilor de spectacole, atât în procente, cât și în cifre absolute, ceea ce aruncă în derizoriu orice acuzație. De altfel, pe parcursul evaluării prin interviu s-a reproșat că ponderea de cheltuieli pe proiecte culturale este prea mică în bugetul OCC, dar am primit în scris concluzia că „produsele culturale sunt costisitoare și supraevaluate”. Este cu atât mai derutant faptul că evaluatorii au apreciat că proiectele pe care le realizăm sunt „spectacole de calitate, de înaltă ținută” și n-au contenit cu felicitările, iar la final nota a fost sub linie…

Un exemplu clar este în cadrul interviului, la minutul 44, unde se poate regăsi o întrebare absolut tendențioasă și lipsită de temei, adresată de directorul artistic al Teatrului Elisabeta, referitoare la veniturile obținute din prestări servicii artistice, unde evaluatorul Șerban Puiu reține eronat că aceste venituri sunt foarte mici (85.000 lei), din activitatea de bază, fără a preciza detaliul notat în paranteza din imediata apropiere a tabelului inserat în Raportul de activitate, care menționa că aceste cifre reprezintă exclusiv venituri din activități artistice – SPECTACOLE ÎN DEPLASARE. Evaluatorul a omis să observe, cu doar un rând mai jos, faptul că veniturile din activitatea de bază – VENITURI DIN MANIFESTĂRI CULTURALE (SPECTACOLE, TÂRGURI, ATELIERE) ating 3.224.000 lei, sumă relevantă pentru activitatea instituției noastre. În felul acesta, concluzia că veniturile proprii sunt mici în raport cu activitatea de bază, este nerealistă și complet neîntemeiată în raport cu informațiile explicite, formulate în raportul de activitate.

Așadar, aspectele pretins imputate (concluziile nerealiste criticate) nu au fost puse în discuție de către membrii Comisiei (cu o singură excepție, și aceea o greșeală impardonabilă a dlui. Șerban Puiu), deși interviul este exact acea etapă a evaluării managementului dedicată formulării de întrebări, clarificări. Or, toate acestea, cum am menționat deja, lipsesc cu desăvârșire, ceea ce pune în discuție caracterul netransparent și nelegal în care s-a desfășurat această ultimă etapă a evaluării și, evident, obținerea unui rezultat final injust pentru toată activitatea prodigioasă, onorată chiar anul trecut cu Ordinul ,,Meritul Cultural” în grad de Ofițer, Categoria D – ,,Arta spectacolului” din partea Președintelui Klaus Iohannis, în data de 15 ianuarie 2021, de Ziua Culturii Naționale.
Considerăm injust, răuvoitor și ilegal demersul și rezultatul, iar în numele sutelor de mii de beneficiari direcți ai activității noastre, mulți dintre ei revoltați și care au transmis în ultimele zile mesaje publice și scrisori de susținere a conducerii Operei Comice pentru Copii, solicităm anularea procedurii, refacerea comisiei de evaluare și reevaluarea activității manageriale conform dispozițiilor și exigențelor legii. Pentru că dreptatea și adevărul nu sunt negociabile.

Directorul Teatrului Metropolis, scrisoare dură către Nicușor Dan

În plin scandal privind evaluările managerilor din instituții de Cultură, conducerea Metropolis transmite o scrisoare deschisă în care îl acuză pe Nicușor Dan de dezinformări pe bandă rulantă. Concret, într-un comunicat de presă remis PS News, George Ivașcu, director fondator al Teatrului Metropolis, susține că afirmațiile pe care edilul Bucureștiului, Nicușor Dan, le face în spațiul public „sunt extrem de periculoase, ele având efectul de a radicaliza opinia publica prin acuzația de risipă pe care o aduce unor instituții de cultură din subordinea sa”.

„Domnule Primar General, vă invit cu toată sinceritatea să avem o discuție deschisă despre viziunea dumneavoastră asupra teatrului bucureștean în conferința de presă care se va ține joi la ora 12, la Teatrul Tineretului “Metropolis”, în prezența jurnalistilor interesați, a artiștilor și a publicului spectator”, îi transmite Ivașcu edilului Capitalei.

Reacția directorului Metropolis vine după ce Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a anunțat că a încheiat evaluările managerilor instituţiilor de cultură din Capitală, iar dintre cei 12 manageri care au trecut prin evaluarea anuală unul a obţinut notă mai mică de 7, caz în care contractul încetează, şi unul a primit notă mai mică de 8, fapt care nu îi mai dă dreptul să participe la evaluarea finală.

Redăm mai jos, integral, scrisoarea deschisă semnată de directorul fondator al Teatrului Metropolis:

„Scrisoare deschisa către Primarul General al Municipiului București,

Stimate domnule Primar General Nicușor Dan,

În urma recentului comunicat de presă trimis de Primăria Municipiului București, mă văd nevoit să vă răspund punctual la toate afirmațiile FLAGRANT INEXACTE, pe care acesta le conține în legătură cu situația de la Teatrul Tineretului “Metropolis”.

Consider că dumneavoastră domnule Primar General, în calitate de Ordonator principal de credite, sunteți direct responsabil de afirmațiile pe care acest comunicat le conține.

1. Afirmați că bugetul alocat Teatrului Metropolis “este de 10 milioane de lei (respectiv 2 milioane de euro), care sunt suficienți pentru plata cheltuielilor de funcționare, a salariilor și a datoriilor restante.”

În realitate, domnule Primar General, informația furnizată public este INEXACTĂ. Subvenția alocată Teatrului Metropolis, al cărui director sunt, este de 8.915.000 lei. Din aceasta, 3.016.000 lei reprezintă suma necesară pentru bunuri și servicii cu caracter funcțional și administrativ și 5.043.000 lei reprezintă salariile angajaților teatrului care NU sunt artiști. Cu acest buget, Teatrul Metropolis poate doar să își plătească datoriile acumulate și să existe la nivel administrativ, dar NU poate juca spectacole, neîndeplindu-și astfel obiectul principal de activitate. De altfel, prin bugetul alocat, la articolul bugetar 20.30.30, din care se asigură realizarea spectacolelor și plata artiștilor colaboratori, reiese clar decizia ordonatorului principal de credite, respectiv a Primarului General, de a diminua drastic tocmai resursele financiare necesare desfășurării activității Teatrului Metropolis.

2. Afirmați că “datoriile Teatrului Metropolis nu au fost comunicate către Primaria Municipiului București” și că “în evidențele contabile ale PMB, teatrul figura la data de 28 februarie 2022 cu un excedent bugetar de 20.000 de lei”.

În realitate, informația furnizată public este INEXACTĂ. Datoriile existente la 31.12.2021 au fost comunicate la începutul lunii ianuarie 2022 Primăriei Municipiului Bucuresti, în scris. Acestea se regăsesc în situațiile financiare care se depun întotdeauna, periodic, de către toate instituțiile subordonate, la Ordonatorul principal de credite prin Direcția Generală Economică. Dealtfel, acest fapt a fost CONFIRMAT în timpul ședinței de evaluare a managementului instituției, de către reprezentantul Direcției Generale Economice, respectiv Directorul Executiv din cadrul acesteia.

Sunt primul dintre directorii de teatre care AU CERUT ca această evaluare să fie transmisă live online, astfel că, în afară de actele care dovedesc adevărul spuselor mele, există și o filmare care a înregistrat explicit aceste declarații. Aștept, ca mulți alți cetățeni, postarea publică a înregistrării acestor evaluări. Vă rog să o postați public așa cum ați promis.

3. Afirmați că “datoria către colaboratorii Teatrului Metropolis nu este în valoare de un milion o suta de mii de lei (1,1 milioane) ci de 500.000 de lei.”

În realitate, informația furnizată public este INEXACTĂ. Reprezentantul Direcției Generale Economice al PMB, respectiv Directorul Executiv din cadrul acesteia, a confirmat limpede și fără echivoc, în cadrul ședinței de evaluare anuală a managementului Teatrului Metropolis că datoria ESTE de 1,1 milioane lei. Această confirmare se regăsește atât în actele existente la Direcția Generală Economică, cât și în înregistrarea live a ședinței de evaluare. Înregistrare pe care aștept, tocmai de aceea, cu mare nerăbdare, ca PMB să o facă publică, așa cum ați promis.

4. Afirmați că “această datorie nu ar fi trebuit să existe, dacă teatrul și-ar fi atins țintele de venit propuse pentru anul 2021.”

În realitate, informația furnizată public este INEXACTĂ, domnule Primar General , deoarece țintele pe care teatrul și le-a propus pentru anul 2021 se bazau pe subvenția propusă de către dumneavoastră și APROBATĂ de către Consiliul General al Municipiului București, pe care Teatrul Metropolis NU a primit-o integral. Ca să fie cât se poate de clar: pentru ca teatrul să-și poată atinge ținta de venituri, trebuia să poată programa spectacole, iar ca să poată programa spectacole, trebuia să primească suma pentru colaboratori APROBATĂ în Consiliul General al Municipiului București, ceea ce NU s-a întamplat.

Așadar, dumneavoastră, domnule Primar General, ca Ordonator principal de credite, NU ați respectat Hotărârea Consiliului General și NU ați virat subvenția aprobată, ci o subvenție mult mai mică.

5. Afirmați, de asemenea, ca “teatrul a cheltuit niste bani pe care nu ii avea”.

În realitate, informația furnizată public este INEXACTĂ, deoarece Hotărârile Consiliului General al Municipiului București au caracter de LEGE și valoare de CERTITUDINE pentru mine ca director de instituție și de OBLIGATIVITATE pentru dumneavoastră ca primar. Acesti bani se virează lună de lună, în funcție de necesități, în anvelopa sumei totale aprobate. Eu, ca director de teatru, deci ordonator terțiar de credite, nu puteam să prevăd că PMB VA IGNORA Hotărârea Consiliului General, mai ales că acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată în cei 15 ani de existență ai Teatrului Metropolis.

Așadar, Teatrul Metropolis și-ar fi putut atinge obiectivele propuse pentru anul 2021, ca în fiecare an, DACĂ subvenția aprobată de către Consiliul General al Municipiului București ar fi fost virată integral.

6. Afirmați că Teatrul Metropolis a avut rezultate mult mai slabe în pandemie decât ale teatrelor de repertoriu.

În realitate, informația furnizată public este INEXACTĂ, deoarece compară în mod tendențios un TEATRU DE PROIECTE cu TEATRELE DE REPERTORIU. Așa cum se știe, teatrele de proiecte NU au personal artistic angajat, în timp ce teatrele de repertoriu au. Pe cale de consecință, în momentul în care dumnevoastră nu virați banii pentru colaboratori nici unui teatru din București, teatrele de repertoriu pot să își continue activitatea, deoarece au actori, regizori și scenografi angajați cu carte de muncă, pe salariu, în timp ce un teatru de proiecte care NU își poate plăti colaboratorii devine, de facto, un teatru NEFUNCȚIONAL.

7. Afirmați în mod TOTAL INEXACT că o reprezentație a unui spectacol la Teatrul Metropolis costă 46.000 de euro (!!!), iar încasările sunt de 350 de euro (!!!).

În realitate, informația furnizată public este INEXACTĂ deoarece folosiți o metoda de calcul intențional deformată și acuzatoare pentru a stabili costurile și încasările unei reprezentații.

Metoda dumneavoastră halucinantă de calcul este de a lua ÎNTREGUL BUGET acordat instituției pe un an și a îl împărți apoi la numărul de reprezentații (40, în cazul Teatrului Metropolis). Ba chiar adunați si datoria de 1,1 milioane lei la acest buget, datorie pe care o contestați, dealtfel, câteva paragrafe mai sus. În total, 9 milioane și ceva, pentru 40 de reprezentații. În realitate, doar acei 1,1 milioane lei au mers la colaboratori. Sau ar fi trebuit să meargă, dacă i-ați fi virat. Restul de 8 milioane sunt, așa cum am menționat, cheltuieli pentru plata utilităților, cheltuieli de întreținere și funcționare administrativă și cheltuieli pentru plata personalului angajat.

În realitate, dacă adunăm costurile DIRECTE aferente tuturor reprezentațiilor din anul 2021 și împărțim la cele 40 de reprezentații susținute, costul unei reprezentații reiese a fi de 5500 euro, cu precizarea că acest cost este unul excepțional datorat restricțiilor survenite din cauza pandemiei (limitarea drastică a capacitații sălilor și pe cale de consecință a numărului de bilete vândute și de reprezentații susținute). În condiții normale costul mediu al unei reprezentații este mult mai mic.

8. Afirmați domnule Primar General, că Teatrul Metropolis a declarat pentru anul 2021 un număr de 53.934 de beneficiari neplătitori”, informație care a fost interpretată în spațiul public ca fiind invitații gratuite oferite de către Teatrul Metropolis la cele 40 de reprezentații care au avut loc. Asta ar fi însemnat ca la fiecare dintre aceste reprezentații ar fi încăput în cele două săli care însumează 250 de scaune, nu mai puțin de 1348,35 de spectatori.

În realitate, NU poate fi vorba despre 53.934 de invitații gratuite la cele 40 de reprezentații, lucru absolut imposibil deoarece, un calcul simplu ar duce la faptul că la fiecare reprezentație ar fi fost 1348 de invitați, în condițiile în care capacitatea maximă totală ale celor două săli ale Teatrului Metropolis și a sălii Gloria este de 650 de locuri, ci de toți participanții la activitățile ONLINE culturale, educaționale și artistice ale Teatrului Metropolis, desfășurate pe perioada pandemiei. La acestea s-au adaugat beneficiarii spectacolelor susținute în parteneriat cu UNATC, parteneriat pe care doresc să îl detaliez pentru a evita și alte interpretari eronate în spațiul public.

După cum am declarat și în cadrul ședinței anuale de evaluare a activității manageriale, Teatrul Metropolis are un parteneriat cu UNATC (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică) prin care oferă posibilitatea spectacolelor de licență și masterat susținute de studenți la actorie să se desfășoare în cele două săli ale Teatrului Metropolis și în sala Gloria. Una dintre misiunile Teatrului Metropolis, asumată încă de la înființare prin hotărârea Consiliului General al Municipiului București a fost de a oferi o platformă de lansare pentru tânăra generație de creatori. Astfel, acest PARTENERIAT este absolut firesc, necesar și benefic, având ca scop familiarizarea viitorilor actori cu rigorile unei scene profesioniste, schimbul de experiență cu artiști din toate generațiile și, nu în ultimul rând, de a da spectatorilor șansa întâlnirii cu noua generație de artiști încă de la primii pași pe scenă. Tinerii studenți actori NU sunt remunerați pentru aceste reprezentații, considerate parte din procesul educațional, iar participarea spectatorilor a fost cu desăvârșire gratuită și liberă pe toată durata anului 2021, legea nepermițând încasare de venituri dintr-un act ce ține de procesul educațional.

Toate aceste manifestări artistice s-au contorizat în Raportul de activitate la ceea ce am numit “beneficiari neplătitori”.

9. Afirmați, de asemenea, domnule Primar, că Teatrul Metropolis are 4 sali.

În realitate, informația furnizată public este INEXACTĂ. Teatrul Metropolis are două săli în sediul din Mihai Eminescu 89 (una cu o capacitate de 140 de locuri și una cu o capacitate de 110) și, în afară de acestea, un acord cu Primăria Sectorului 3 prin care Sala Gloria ne este cedată câteva zile pe săptămână în cazul în care Primăria nu are propriile evenimente acolo. Am folosit ȘI această sală care are o capacitate de 400 de locuri, tot pentru spectacolele UNATC, acelea despre care am precizat deja că sunt cu intrare gratuită și am explicat și motivele legale pentru acest fapt.

10. Afirmați că “în anul 2021 Teatrul Metropolis a plătit 4.267 de lei pentru fiecare spectator care a plătit un bilet de 35 de lei”, împărțind întreg bugetul teatrului pentru un an de zile la numărul de bilete vândute.

În realitate, numărul de bilete vândute a rezultat din LIPSA subvenției care a generat un număr foarte mic de reprezentații programate, precum și din restricțiile impuse în pandemie (35%-50% din capacitate) care au generat un număr foarte mic de bilete vândute, iar această situație a fost una general valabilă în toate instituțiile de cultură din subordinea PMB.

Este știut faptul că, în toți anii anteriori pandemiei, Teatrul Metropolis a susținut zilnic spectacole în ambele săli cu casa închisă. În anul 2019, de exemplu, s-au susținut la Teatrul Metropolis 339 de spectacole însumând un total de 43.988 de spectatori plătitori și rezultând un cost per plătitor de peste 15 ori mai mic.

11. Afirmați că “obiectivul pe care și-l propune PMB este să elimine treptat invitațiile la teatrele de stat”.

În realitate, Teatrul Metropolis și-a atins demult acest obiectiv, existând de mulți ani o decizie internă prin care se interzice orice gratuitate la spectacolele din repertoriul Teatrului Metropolis (nu ne referim aici la spectacolele UNATC la care am explicat deja că intrarea e gratuită, legea nepermițând încasare de venituri dintr-un act ce ține de procesul educațional) și cu excepția derogărilor prevăzute de lege (cf. legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și prin HCGMB305/2016).

12. Afirmați că “veniturile spectacolelor jucate în regim online s-au dus către terți care au vândut biletele și nu în bugetul teatrului”.

În realitate, informația furnizată public este INEXACTĂ. Teatrul Metropolis NU a suportat niciun fel de cheltuieli pentru spectacolele difuzate în regim online cu vânzare de bilete. Costul unui asemenea spectacol s-a ridicat la 6000 de euro.Trebuie precizat că teatrul Metropolis NU AR FI PUTUT susține aceste reprezentații din resurse proprii, nedeținând echipamentele tehnice necesare, o platformă de streaming, specialiști în filmare și montaj live, drepturile de autor necesare difuzării în regim online și nici fondurile necesare pentru plata colaboratorilor.

În schimb, teatrul a realizat VENITURI din închirierea sălii pentru aceste evenimente, într-o perioadă de LOCK DOWN, în condițiile în care niciun teatru nu producea venituri.

13. Afirmați că Teatrul Metropolis “a alocat sume enorme unor producții de teatru, în condițiile în care nu-și îndeplinea țintele de venit propuse”.

În realitate, informația furnizată PUBLIC este INEXACTĂ. Teatrul avea OBLIGAȚIA, prin programul minimal agreat împreuna cu PMB să producă un spectacol în anul 2021 și toate cheltuielile au fost sub cota de piață a tuturor artiștilor implicați.

Producția unui spectacol este o investiție pe termen lung și acel spectacol rămâne în repertoriul teatrului timp de ani buni, uneori chiar și 10 ani, amortizarea costurilor pentru orice spectacol făcându-se în timp, prin vânzarea de bilete la reprezentații succesive. Din distribuția spectacolului “O casă de păpuși” fac parte și doi dintre cei mai bine cotați actori ai României din acest moment. Din cauza pandemiei, repetițiile au durat luni de zile, astfel că remunerația per lună a fost sub salariul mediu al unui actor și categoric sub nivelul de salarizare pe categoria lor. De asemenea, costurile totale ale acestui spectacol au acoperit cheltuielile de regie, scenografie, creație costume, asistență scenografie, producție decor și costume, traducere, adaptare, light design, sound design, drepturi de autor, concept afiș și recuzită consumabilă, realizare accesorii, achiziție decor și dacă faceți o defalcare pe fiecare categorie bugetară veți constata că această angajare per proiect face, de fapt, o economie bugetului primariei și NU o risipa așa cum ați afirmat.

În concluzie, domnule Primar General Nicușor Dan, consider că afirmațiile inexacte pe care le faceți în spațiul public sunt extrem de periculoase, ele având efectul de a radicaliza opinia publica prin acuzația de risipă pe care o aduceți unor instituții de cultură din subordinea dumneavoastră.

Cu 15 ani în urmă, eu am început să construiesc, dintr-o ruina, un teatru de succes. Și-am reușit. Miile de artiști valoroși din toate generațiile care au dorit sa lucreze la Teatrul Metropolis și cele peste 500 de mii de spectatori care ne-au trecut pragul, stau mărturie.

Dumneavoastră de ce vreți să-l distrugeți?

Și ce doriți să puneți în loc?

Domnule Primar General, vă invit cu toată sinceritatea să avem o discuție deschisă despre viziunea dumneavoastră asupra teatrului bucureștean în conferința de presă care se va ține joi la ora 12, la Teatrul Tineretului “Metropolis”, în prezența jurnalistilor interesați, a artiștilor și a publicului spectator.

Cu stima,

George Ivașcu,

Director fondator al Teatrului Metropolis”.

„Nicușor, mă sunai în ziua votării… erai disperat că Firea era peste tine. Mi-e rușine că te-am votat!”

Într-o postare pe pagina personală de Facebook, actorul Marius Manole a reacţionat dur după ce Nicuşor Dan a anunțat că a tăiat finanțarea Teatrului Metropolis, unul dintre teatrele fără echipă de actori angajați. În plus, este în plină desfășurare o evaluare a managementului teatrului, în urma căreia se va decide soarta acestuia. Actorul spune că regretă că i-a îndemnat şi pe alţii să îl voteze pe Nicuşor Dan şi povesteşte că actualul primat l-ar fi telefonat personal pentru a-i cere sprijinul în cursa pentru conducerea Bucureştiului.

Marius Manole spune și că „e penibil că am ajuns ca două parvenite să controleaze cultura în București”, acesta făcând referire la Liliana Maria Toderiuc-Fedorca,  director Executiv al Direcției Cultură, Învățământ, Turism la Primăria Municipiului Bucureşti, și Diana Punga, administrator Public al Capitalei.

„Să vă fie rușine, Diana Punga, Liliana Maria Toderiuc-Fedorca. E penibil că am ajuns ca două parvenite să controleaze cultura în București. O profesoară de matematică membră PNL, fostă membră ALDE și doamna Punga, fostă șefă de campanie a lui Nicușor Dan, fără niciun fel de expertiză în domeniul culturii. Ăsta e managementul «performant» promis de Nicușor Dan.

Nicușor, mă sunai în ziua votării… erai disperat că Firea era peste tine…  Te-am votat, i-am implorat și pe alții să o facă și acum mi-e rușine. Am greeeeeeeeeșit! Data viitoare să le suni pe doamna Punga și pe doamna Fedorca să te ajute să devii primar. Nu ți-e rușine?”, a fost mesajul pe care Marius Manole l-a scris pe pagina personală de Facebook.

„E păcat de tot talentul, de toată munca, de toată viața asta a noastră”

Și Maria Obretin (foto), actrița cunoscută pentru rolurile din serialul Umbre, dar şi din filmele The Nun, A Quiet Place şi Bucureşti Non-Stop a avut o primă reacție în urma conflictului dintre Teatrul Tineretului „Metropolis” și primarul Capitalei.

„Am terminat facultatea de teatru în 2003. Nu mai erau locuri în teatre, doamna Sanda Manu ne-a crescut cu povești despre cum intri într-un teatru, într-o trupa, despre cum crești de la rolurile mici spre cele mari, despre cum înveți de la actorii cu experiență. Părea o lume idilică, fermecătoare. Am terminat. Hăul, nenică, un mare hău. Nu se făceau angajări în teatre, erau locurile blocate de mulți ani și așa aveau să rămână multă vreme. Am rezistat cum am putut, unii dintre noi. Alții s-au lăsat. Pur și simplu era greu spre imposibil să răzbești, să reziști. Am făcut ani de zile carieră în petreceri pentru copii, zâne și Albe că Zăpadă. Asta e, rezist, mi-am zis. Mai prindeam din când în când scenă. Rar. Cam ce soluții aveam? Green Hours pe vremea aceea, doar el era, un spațiu deschis tinerilor. Voicu era un fel de înger păzitor. Și, din când în când, câteva concursuri în teatrele de stat pentru vreo colaborare. Ce înseamnă asta? Dacă un regizor care punea într-un teatru nu găsea printre actorii angajați pe cineva potrivit pentru un rol, se dădea concurs, se angajau colaboratori. Va dați seama că eram zeci spre sute pentru un rol.

Ani mai târziu a apărut Teatrul Metropolis. O gură de aer pentru independenți, un fel de acasă. Și cam singurul loc unde mă duceam și nu cărăm costumul și recuzita după mine. În independent, vii că un melcusor când ai spectacol, cu hainele, cu recuzita, cu decorul uneori. La Metropolis era o mică oază de normalitate. Nu trebuia să mai cari fierul de călcat. Erau niște oameni care aveau grijă de ține și tu te puteai ocupă de treburile tale de actor. La Metropolis jucau zeci, sute de actori, majoritatea independenți. Teatru de proiect. Fără actori angajați. Dacă ar există mai multe teatre de proiect, viață ar fi mai ușoară pentru mulți dintre noi. E foarte greu să nu fii angatat, să nu ai nicio siguranță, niciun statut. Bun, aici ar fi de discutat despre statutul actorului independent și despre statutul tuturor independenților de fapt, din muzică, dans, teatru.”, a scris actrița pe rețelele de socializare.

„Pandemia a arătat cât de vulnerabili suntem. Faza e că e jale. Prin teatre s-a cam renunțat la colaboratori de vreo doi ani, de când s-au redus drastic bugetele. Acum vreo luna am fost sunată de la un teatru bucureștean în care joc. ‘Bună, Maria, programăm spectacolul, să-ti oprești datele!’ Bucurie, veselie. Telefon a două zi. ‘De fapt, vor juca doar cei angajați!’ Am fost tristă dar am înțeles situația. Nu sunt bani pentru colaboratori. Nu se programează spectacolele în care sunt colaboratori (nu mai deschid subiectul dureros…că și colaboratorii ăștia și-au pus sufletul în ridicarea spectacolului, e acolo și viețișoara lor). Bun! Deci au picat teatrele de stat în care colaborez, nu au bani, vor programa spectacolele în care joacă cei angajați, nu sunt fonduri. Asta e! Dar acum pică Metropolisul. Și asta mă rupe. Metropolisul nu are actori angajați. Toți suntem colaboratori. Ani de zile s-au jucat acolo spectacole minunate, nu trebuie să le laud eu acum, orice spectator care a fost vreodată la Metropolis știe asta. Metropolis nu mai are bani să programeze spectacolele.

Am jucat în octombrie, noiembrie acolo. Spectacolele încă nu au fost plătite. Acum nu-și mai poate permite să programeze altele. Da, Metropolis nu se închide oficial, dar cum nu mai are bani, nu mai poate programa nimic. Acum, nu va imaginați că rupeam fâsul cu banii de pe un spectacol, dar 500 erau totuși niște bani. Mai ales pentru tinerii din generațiile care tot ies și nu mai au loc în teatre. Pentru ei, mai ales pentru ei, v-aș ruga să fim solidari. Suntem o breaslă tare nesolidară și împărțită. Poate gășiți timp si motive să luptați pentru Metropolis. Nu cred că e singurul în pericol. Bugetele sunt penibile în multe teatre, vine hăul. Și e păcat. De tot talentul, de toată muncă, de toată viață asta a noastră.”, a mai spus actrița

Amintim că Nicușor Dan a anunțat miercuri că între 6 și 12 aprilie vor avea loc evaluări ale directorilor instituţiilor culturale din subordinea Primăriei Capitalei. Prima instituție evaluată în cadrul acestei acțiuni urmează să fie Teatrul ”Constantin Tănase”.

„Evaluările încep azi cu managerii Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, Teatrului de Comedie, Teatrului Ţăndărică şi Teatrului Metropolis. Am propus ca evaluările să fie online, pentru transparenţă, dar nu toţi managerii au acceptat”, a scris primarul Capitalei, pe Facebook.

Primarul Capitalei a anunţat și că Teatrul Metropolis nu se închide, ci doar „robinetul risipei” şi nu va renunţa la ideea de a „pune în ordine” teatrele, „chiar dacă asta nemulţumeşte”. „Dezmint categoric o ştire falsă care circulă de ieri pe Internet: Teatrul Metropolis nu se închide! Ce se închide, însă, e robinetul risipei. Sunt în această perioadă controale şi evaluări la teatrele bucureştene din subordinea PMB, inclusiv evaluări ale conducerilor. O chestiune adiacentă: e regretabil că trei dintre directorii de teatru care de-a lungul vremii au incriminat lipsa de transparenţă în evaluarea managementului nu şi-au dat acordul ca evaluările să fie publice, în format online”, a scris Nicuşor Dan, sâmbătă, pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *