Skip to content
Alegeri

Scandal la USR-PLUS, după ce Barna a fost desemnat candidat la prezidențiale. Acuzații grave din interior: „Cioloș pentru noi este Dragnea doi”

Discuții aprinse în partidul lui Dacian Cioloș, după desemnarea lui Dan Barna drept prezidențiabilul alianței USR-PLUS. Unii membri ai PLUS îl acuză pe Cioloș că nu a respectat o decizie luată în Consiliul Național al partidului, mai precis cea privitoare la procedura internă de desemnare a candidatului PLUS la alegerile prezidențiale, scrie b1.ro.

Se pare că, în loc de asta, Cioloș pur și simplu s-a înțeles cu Barna, rezultatul fiind că primul vizează poziția de premier, iar al doilea va candida la alegerile prezidențiale din noiembrie.

Consiliul Național al PLUS decisese, pe 13 iulie, modul în care va fi desemnat candidatul partidului atât la Președinția României, cât și la Primăria Capitalei.

În procesul intern de desemnare a candidatului din partea PLUS pentru demnitatea de Președinte al României, se vor putea înscrie toți membrii PLUS de la data de 1 iulie 2019, urmând ca aceste candidaturi să fie depuse în intervalul 15 iulie 2019, ora 00.00 – 20 iulie 2019, ora 23.59. (…) în intervalul 22 iulie 2019, ora 9.00 – 27 iulie 2019, ora 12.00, candidaturile validate de către Comisia Națională de Integritate și Arbitraj vor fi transmise membrilor, fiindu-le pus la dispoziție un mecanism de vot online. (…) Candidatul care obține 50%+1 din voturile exprimate va fi considerat câștigător al cursei interne din cadrul PLUS pentru demnitatea de președinte al României. În cazul în care niciunul dintre candidați nu obține 50%+1 din voturile exprimate, va fi organizat un al doilea tur de scrutin, la care vor participa primii doi clasați candidați din primul tur de scrutin, iar acesta va avea loc în intervalul 27 iulie 2019, ora 16.00 – 28 iulie 2019, ora 16.00. Candidatul care obține cele mai multe voturi în cel de-al doilea tur de scrutin va fi considerat câștigător al cursei interne din cadrul PLUS pentru demnitatea de președinte al României”, a explicat PLUS, într-un comunicat, pe 15 iulie.

Procedura internă, stabilită în 13 iulie în cadrul ședinței Consiliului Național PLUS, de desemnare a candidatului atât la președinție, cât și la Primăria Capitalei a fost încălcată. Dacian Cioloș și Dan Barna sunt acuzați că au luat decizia, previzibilă de altfel, de a-și împărți pozițiile, de candidat la președinție și premier, într-un cerc foarte restrâns și înainte de a fi fi nalizată procedura internă la PLUS.

Potrivit deciziilor luate de Consiliul Național, procedura de desemnare a candidatului se finaliza în 27 iulie și fiecare membru avea posibilitatea să se înscrie în competiție.

Au furat startul și au viciat procedura

Anunțul că Barna va fi candidat pentru Cotroceni și Cioloș premier a fost făcut oficial ieri, însă decizia se știe de vineri.

Asta a declanșat un adevărat taifun în formațiunea lui Cioloș. Potrivit unor surse politice, liderului european i se reproșează că mimează democrația, că doar teoretic încurajează dreptul la liberă exprimare și că se comportă exact ca în 2016 cu liberalii: este țâfnos, arogant și face ce îl taie capul. „Ce să spunem, s-a văzut cu sacii în căruță. El și acoliții lui, gen Tudorache, dar și alții. Ne-am luptat și am risipit timp și bani ca Cioloș să ajungă lider european, adică să aibă serviciu, că nu lucra nicăieri. Acum, nici nu ne întreabă ce vrem. Mai mult, încalcă deciziile partidului cu nonșalanță. Exact așa cum anticipam unii: pentru noi, Cioloș este Dragnea doi”, a declarat pentru EVZ o sursă din partid.

Declarațiile lui sunt întărite de documentele de partid pe care liderul le-a ignorat la nici o săptămână după luarea deciziilor privind candidatura.

Deciziile ignorate

Iată ce a stabilit Consiliul Național în 13 iulie: În procesul intern de desemnare a candidatului din partea PLUS pentru demnitatea de Președinte al României, se vor putea înscrie toți membrii PLUS de la data de 1 iulie 2019, urmând ca aceste candidaturi să fie depuse în intervalul 15 iulie 2019, ora 00.00 – 20 iulie 2019, ora 23.59. Aceste candidaturi trebuie să conțină o fotografie, un document de tip curriculum vitae și un text de maximum 3.000 de caractere în cadrul căruia candidatul va trebui să își susțină candidatura.

Urma ca în perioada 21 iulie 2019, ora 00.00 – 22 iulie 2019, ora 0.00, Comisia Națională pentru Integritate și Arbitraj să stabilească, prin hotărâre îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către membrii care își depun candidatura.

În intervalul 22 iulie 2019, ora 9.00 – 27 iulie 2019, ora 12.00, candidaturile validate de către Comisia Națională de Integritate și Arbitraj vor fi transmise membrilor, fiindu-le pus la dispoziție un mecanism de vot online.

În intervalul 22 iulie 2019, ora 9.00 – 27 iulie 2019, ora 12.00, toți membrii PLUS cu drept de vot vor putea exprima un singur vot, pentru unul dintre candidați.

Candidatul care obține 50%+1 din voturile exprimate va fi considerat câștigător al cursei interne din cadrul PLUS pentru demnitatea de președinte al României.

Împotriva corupților din țară, pentru corupții din Europa

De cealaltă parte, în USR cioloșiștii agreează în țe legerea liderilor chiar dacă s-a încălcat procedura. Totuși, în USR există 134 de oameni, din 492 de delegați cu drept de vot, care la Congres l-au contestat pe Dan Barna deoarece voturile lor pentru desemnarea candidatului la prezidențiale s-au dus la senatorul Mihai Goțiu.

Între scenarii de filme SF, pilule roșii și albastre, liderul USR a povestit că datorează ascensiunea sa politică lui Cioloș. Pe când era premier, Cioloș l-a sunat pe acesta și i-a propus funcția de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene condus de Cristian Ghinea. Cu Barna, expert în fonduri europene și Ghinea ministru, s-au atras zero fonduri din bugetul UE.

Barna reprezintă aripa liberală din USR și la alegerea sa ca președinte a avut drept obiectiv calmarea spiritelor, „oprirea războiului civil” din formațiune. Război izbucnit ca urmare a plecării fondatorului partidului, Nicușor Dan. Acesta a fost foarte nemulțumit de orientarea impusă de Barna: lupta împotriva iniţiativei Coaliţiei pentru familie de a redefini familia în Constituţie.

În septembrie, anul trecut, înainte de referendumul pentru familie, deputatul Dan Barna declara: „Aruncăm o mulţime de bani ca să rezolvăm o problemă pe care nu o avem. E o risipă de resurse pe o temă care nu e de actualitate. E o exploatare a fricii. Viaţa niciunui cetăţean din România nu se va schimba nici măcar cu o jumătate de felie de pâine, nicio femeie abuzată nu va avea o viaţă mai confortabilă, niciunui copil flămând nu i se schimbă nimic din destin”.

În schimb, este un militant împotriva corupției din țară, dar agreează aceleași practici la politicienii europeni pe care-i sprijină.

Europarlamentarii USR PLUS au votat-o cu entuziasm pe Ursula von der Leyen, președinte al Comisiei europene deși aceasta este anchetată în Germania pentru fraudă de sute de milioane de euro.

Dan Barna a explicat că nu există o decizie definitivă, reacție opusă celei față de politicienii din țară aflați în anchetă cărora le cerea deîndată capul. În 14 septembrie va avea loc Congresul USR de alegere a președintelui. Dan Barna a anunțat că intenționează să candideze pentru un nou mandat.

Contractele cu statul

În timp ce liderul PNL Ludovic Orban tot transmite mesaje către USR PLUS să-și retragă candidatul, să nu fărâmițeze electoratul anti PSD, europarlamentarul liberal Rareș Bogdan a fost mult mai tranșant: i-a spus direct lui Barna să nu se pună cu Klaus Iohannis, că sunt amândoi din Sibiu și că se cam știu lucruri. Înainte de apariția în tandem de ieri, chiar Dacian Cioloș i-a trimis câteva săgeți otrăvite. Însă, s-au reactivat și informațiile referitoare la contractele lui Dan Barna cu statul, mai precis exact cu „ciuma roșie”.

În acest an, Barna nu a mai publicat veniturile soției, deși este obligat de lege. Cu firma SC Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL, înfiinţată în anul 2007, din care a ieșit în 2016 când a devenit deputat, Barna a câștigat aproape o jumătate de milion de euro din contracte cu instituții conduse de liberali și pesediști: Universitatea de Medicină din Cluj, Ministerul de Interne condus de Radu Stroe, Ministerul Justiţiei în mandatul pesedistului Robert Cazanciuc, Consiliul Judeţean Ialomiţa condus de un pesedist, Vasile Ciprian Ciupercă, şi contracte prin atribuire directă cu Prefectura Constanţa sau cu Spitalul de Urgenţă Timişoara.

 

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *