Skip to content
" "
Internațional

Scenarii pentru epoca post-Putin. Cum încearcă actualul președinte să rămână o eminență cenușie în Rusia și după 2024

Inquam Photos

În urmă cu aproape o săptămână, mai exact pe data de 15 ianuarie, președintele rus Vladimir Putin anunța în fața camerelor reunite ale Parlamentului și spre surpriza generală a celor prezenți, o reformă constituțională. Miza, mai mult sau mai puțin evidentă, o constituie primăvara anului 2024, atunci când actualul președinte al Rusiei își încheie ultimul mandat prezidențial. Întrebarea de pe buzele tuturor este ce va face președintele Vladimir Putin în primăvara anului 2024?

Viitoarele direcții constituționale

Vladimir Putin a declarat că propune limitarea numărului mandatelor de președinte al Federației Ruse la două, consecutive sau nu. Acesta este de fapt principalul subiect din cadrul anunțului său care ne indică faptul că Putin nu intenționează să ocupe același fotoliu prezidențial în 2024. Camera inferioară a Parlamentului rus – Duma, ar urma să obțină câteva atribuții suplimentare precum numirea premierului și a guvernului, atribuții ce îi reveneau până în prezent președintelui. Majoritatea analiștilor sunt de acord cu faptul că această modificare ar fi echivalentă cu renunțarea la regimul prezidențial și implicit o limitare a puterilor viitorului președinte.

" "
" "

Tot în cadrul reformei vizate de Putin, Consiliul de Stat, o instituție mai puțin transparentă va căpăta un rol sporit. Instituția a apărut în urmă cu 20 de ani, prin decret prezidențial, fiind o creație din primul mandat al președintelui Putin. Instituția are un rol consultativ în special pe teme economice și sociale, mediind între instituțiile statului. Mai mulți analiști internaționali cred că președintele rus ar viza un loc în cadrul acestei instituții.

Scenariul Kazahstanului și al PCUS

În rândul teoriilor vehiculate pentru viitorul lui Vladimir Putin s-a propus și varianta în care acesta redevine premier, trimițând la cazul fostului președinte kazac, Nursultan Nazarbaiev, care după 30 de ani de stat pe fotoliul prezidențial, și-a rezervat conducerea Consiliului de Securitate și cea de lider al partidului de guvernământ.

În tradiția Uniunii Sovietice, rolul central în stat, până în anii ’60 îi revenea secretarului general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), pe când funcția de șef de stat era una mai degrabă pur decorativă. Putin s-ar putea inspira din sistemul de conducere sovietic pentru a transforma funcția prezidențială din Rusia într-una decorativă, păstrând puterea în cadrul altei instituții naționale sau supranaționale. De pildă, Vladimir Putin ar putea să își asume poziția conducătoare în cadrul Uniunii Eurasiatice care ar putea deveni o structura supranațională în Rusia și care ar putea include în viitor chiar și Belarusul, cam la fel cum URSS absorbise și alte state în afară de Rusia.

Concluzia fără echivoc e că la Moscova a început o tranziție spre o etapă post-Putin. Lucrurile acestea sunt vizibile în schimbarea echipei guvernamentale: numirea lui Mihail Misustin în funcția de premier în locul lui Dmitri Medvedev și numirea acestuia în funcția de vicepreședinte al Consiliului de Securitate și schimbarea ministrului de Externe Serghei Lavrov, după 16 ani, cu Iuri Ușakov. Toate aceste modificări fac ca speculațiile să continue privind planurile de succesiune ale lui Putin. Rămâne de urmărit cum va transfera treptat Vladimir Putin centrul de putere de la Moscova, astfel încât acesta să rămână o eminență cenușie în Rusia și după 2024.

" "
" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *