Skip to content
Opinii & Analize

Scenarii post-electorale la Chișinău: de la proteste în stradă la coaliție Europa-Rusia

La alegerile prezidențiale de peste Prut (primul tur 1 noiembrie, al doilea 15 noiembrie), principalii favoriți sunt actualul președinte Igor Dodon (Partidul Socialiștilor) și Maia Sandu (Partidul PAS). Niciunul nu va câștiga din primul tur. Ce va urma după alegerile din turul al doilea? Situația din R. Moldova este extrem de complicată politic din următoarele motive. În primul rând, dată fiind configurația constituțională, niciunul dintre partidele care vor da, eventual, președintele (PSRM sau PAS), nu poate declanșa, singur, alegeri anticipate. În al doilea rând, cu excepția partidului care va da președintele, niciun alt partid din Parlamentul R. Moldova nu dorește cu adevărat alegeri anticipate. Pentru partidele mai mici din Parlament, riscul este existențial, respectiv își riscă, majoritatea dintre ele, prezența în următorul parlament. Iată versiunile posibile după alegerile prezidențiale, cel puțin orientative. Igor Dodon câștigă alegerile

  1. Verticala puterii socialistă pro-rusă: Candidatul socialist are în acest moment o majoritate asigurată în Parlament. Verticala puterii se menține, Președinte-Parlament-Guvern-Primăria Chișinăului, totul va fi sub controlul socialiștilor pro-ruși, deci lucrurile pot continua ca și până acum. Cu următorul amendament: în pofida tuturor promisiunilor, Rusia nu a dat R. Moldova nicio rublă din împrumutul de 200 de milioane de dolari discutat, și nici un pahar de motorină din cele 50 000 de litri promise agricultorilor moldoveni. Problema este: cine plătește pentru o asemenea coaliție?
  2. Coaliția Est-Vest guvernează: Împotriva aparențelor, primul scenariu nu convine Moscovei, cum s-a și văzut în 2019. Moscova nu vrea singură responsabilitate în R. Moldova, vrea „condominium”, respectiv parteneriat cu Vestul, ceea ce i-ar permite să aibă control strategic (a se citi blocarea integrării în NATO și UE a republicii și a Unirii cu România), dar nu și responsabilitate economică. De aceea, ideea unei oferte de premier pentru Maia Sandu nu se exclude chiar și după victoria lui Igor Dodon la prezidențiale, pentru a putea obține finanțările vitale (reluarea scenariului PSRM-ACUM din 2019, doar că DA-ul lui Andrei Năstase nu va fi, de data aceasta, parte a înțelegerii și a guvernării).
  3. Coaliția Est-Vest face anticipate: Ce va face în acest caz candidatul la prezidențiale Maia Sandu, e greu de anticipat. După pierderea prezidențialelor ar putea accepta – în numele „interesului național” – postul de premier? Sunete de sirenă vor fi, cum au fost și în 2019… Maia Sandu poate refuza, teoretic, oferta și poate solicita lui Igor Dodon sprijinul socialiștilor pentru anticipate, pentru scoaterea R. Moldova de sub influența grupurilor de corupți din parlament girate de Vladimir Plahotniuc sau Ilan Shor. Pentru Dodon ar fi o soluție bună, sub efectul câștigării alegerilor, PSRM ar lua mult mai mulți deputați. PAS ar avea speranța că ar rămâne singura forță pro-europeană din Parlament. Scenariul însă e puțin probabil după eșecul Maia Sandu la alegerile prezidențiale. În plus, scenariul presupune că Rusia ar da vrabia din mână de pe cioara de pe gard, ceea ce nu face de obicei. Mai plauzibil este scenariul doi, nu trei.

Maia Sandu câștigă alegerile

  1. Coaliție pro-europeană: În acest moment, ca urmare a evoluțiile din parlamentul de la Chișinău, în care mulți dintre deputați nu mai știu nici ei în ce partide sunt, atât de mult s-au rotit printre partide și și-au vândut serviciile unora sau altora. Aleasă președinte, Maia Sandu nu mai poate încropi însă nicio majoritate pro-europeană, în condițiile în care aceasta, oricum, nu s-a creat nici înainte de alegerile prezidențiale pentru a da jos guvernul socialist Dodon/Chicu. Scenariul unei coaliții pro-europene fără alegeri este deci improbabil, chiar și pentru R. Moldova.
  2. Coabitare/Blocaj: Maia Sandu președinte, socialiștii au majoritate în Parlament, nu se pot organiza alegeri anticipate, perspectiva este mai degrabă de blocaj sau coabitare. Maia Sandu se va afla într-o luptă dură și permanentă cu parlamentul și guvernul. În această confruntare poate interveni, teoretic, și strada. Proeuropenii Maiei Sandu ies în stradă și pun presiune pentru alegeri anticipate. Cu ce consecințe, nu e clar acum. Dacă nu se reușesc anticipatele, Maiei Sandu nu îi rămâne decât să reziste. Dacă rezistă unei asemenea presiuni și va duce o luptă de uzură cu majoritatea socialistă, poate câștiga pe termen mediu și lung, respectiv la alegerile parlamentare în termen, imens capital politic pentru partidul său. În acest scenariu, Maia Sandu ar trebui să aibă răbdarea pe care nu a avut-o în 2019 și, pe baza eșecului prezumat al guvernării Dodon (pe car eîl va putea bloca pe orice chestiune strategică), proiectul său politic va câștiga enorm.
  3. Coaliția Est-Vest: printr-o înțelegere în parlament, Maia Sandu declanșează alegeri anticipate cu ajutorul socialiștilor (deci o înțelegere) sau se creează un guvern PAS cu susținere parlamentară a PSRM. Ar fi, în alte forme, reiterarea coaliției din 2019, dar în alte condiții.

Contestarea alegerilor. Populația iese în stradă Pe 9 octombrie 2020, subsecretarul de stat pentru afaceri politice, David Hale, a vorbit cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și cu fostul prim-ministru Maia Sandu despre alegerile prezidențiale din 1 noiembrie din republică. În apeluri separate, subsecretarul Hale a remarcat importanța unui proces electoral liber și echitabil care să respecte voința cetățenilor, inclusiv condiții de concurență echitabile pentru toți candidații, eliminarea sprijinului ilegal străin pentru campaniile politice și accesul imparțial la masă mass-media în conformitate cu legile republicii. El a subliniat sprijinul SUA pentru observarea solidă a alegerilor, inclusiv observatori pe termen lung de la Biroul OSCE pentru instituții democratice și drepturile omului. Semnalul a fost dat, prin urmare. Există și un scenariu, teoretic posibil, de tipul masive post-electorale ale opoziției ca urmare a unor fraudări masive de către regimul Dodon a alegerilor prezidențiale nu doar prin cele enunțate mai sus, ci mai ales prin votul transnistrenilor, respectiv aducerea la urme, organizată și coordonată cu „autoritățile” din stânga Nistrului, a autocarelor cu alegători pro Igor Dodon. Sunt 42 de secții de votare pentru transnistreni deschise pe malul Nistrului prin decizia CEC. În turul al doilea, voturile s-ar putea dovedi decisive în actualele condiții. De urmărit și aceste evoluții.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *