Planul Ursulei von der Leyen de a stimula cheltuielile europene pentru apărare prin relaxarea normelor fiscale ale Uniunii Europene i-a luat prin surprindere pe diplomații europeni și a creat dificultăți funcționarilor Comisiei în a explica propunerea neclară a șefei lor.
Confuzia a fost provocată de anunțul făcut vineri de șefa Comisiei potrivit căruia Bruxelles-ul va încerca să atenueze angajamentul Statelor Unite față de securitatea europeană prin activarea „clauzei de derogare” din cadrul bugetar al UE, permițând astfel statelor membre să „crească substanțial” cheltuielile pentru apărare.
Opt dintre cele 27 de state membre ale blocului comunitar, inclusiv Franța, Italia și Polonia, sunt mustrate oficial de Comisie pentru încălcarea pragului fiscal al blocului de 3% din PIB-ul anual.
Propunerea – care a venit la două zile după ce Donald Trump i-a uimit pe liderii lumii anunțând că negocierile vor începe „imediat” pentru a pune capăt războiului de trei ani al Rusiei în Ucraina – „ne-a luat pe toți prin surprindere”, a declarat un diplomat UE de rang înalt.
„Nu am auzit nimic de la Comisie – au fost extrem de secretoși”, a declarat un diplomat, adăugând că „nimeni nu știe” detaliile planului.
Faptul că normele actuale conțin două „clauze de derogare” – una „generală” și una „națională” – sugerează că nici von der Leyen nu are o idee exactă a ceea ce recomandă, au remarcat mai mulți oficiali UE, potrivit Euractiv.
Propunerea subliniază, de asemenea, slaba înțelegere a lui von der Leyen a problemelor economice, precum și lipsa de transparență și tendința sa de a centraliza puterea, a adăugat un oficial.
Coroborând acest punct de vedere, comisarul pentru economie Valdis Dombrovskis a declarat luni că „nu a fost luată încă o decizie finală” cu privire la care – dacă este cazul – dintre cele două clauze de derogare intenționează de fapt Comisia să activeze.
În conformitate cu legislația UE, clauza generală de derogare poate fi activată „în cazul unei încetiniri economice grave în zona euro sau în întreaga uniune”. Clauza de salvgardare națională, în schimb, poate fi utilizată „în cazul în care circumstanțe excepționale care nu pot fi controlate de statul membru au un impact major asupra finanțelor publice [ale acestuia]”.
Clauza generală de derogare a fost invocată în timpul recesiunii economice generalizate declanșate de pandemia COVID-19. Clauza de exceptare națională, însă, a fost introdusă abia anul trecut și nu a fost utilizată niciodată.
Ambele clauze necesită sprijinul unei „majorități calificate” a statelor membre, adică 15 din cele 27 de țări ale blocului comunitar care reprezintă împreună cel puțin 65% din populația UE.
Citește mai multe AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
