ANAF și-a schimbat radical abordarea în ceea ce privește verificările documentare, procedură în care contribuabilul nu este informat că se află sub control. Practic, acesta află că a fost verificat abia la final, odată cu emiterea deciziei de impunere.
Dacă în prima parte a anului Fiscul se limita la emiterea acestor decizii, în ultimele trei luni instituția a început să blocheze conturile și să aplice sechestre imediat, în paralel cu transmiterea deciziei de impunere, susțin avocații specializați în litigii fiscale.
Aceștia avertizează că, dacă Pachetul 2 fiscal va intra în vigoare în forma actuală, și amenzile de ordinul sutelor de mii de lei vor putea fi însoțite de măsuri asigurătorii. Mai mult, autoritatea fiscală va putea atrage răspunderea solidară a asociaților și administratorilor fără a demonstra existența vreunei rele-credințe.
Avocata Luisiana Dobrinescu, partener în cadrul Dobrinescu Dobrev SCA, explică situația în Adevărul:
„Verificarea documentară este o procedură fulger care se soldează cu o decizie de impunere, adică nu precum controlul Antifraudă cu procese verbale. Mai nou, concomitent cu deciziile de impunere se emit și decizii de instituire a unor măsuri asigurătorii. Practic, nu doar că ești dator la ANAF într-un timp record, dar ai și conturile blocate din prima secundă.”
Măsurile asigurătorii — sechestru și poprire — ar trebui, potrivit Codului de procedură fiscală, să fie folosite doar în situații excepționale, atunci când există riscul ca contribuabilul să își ascundă, risipească sau înstrăineze patrimoniul. Specialiștii subliniază că acestea nu ar trebui emise automat odată cu o decizie de impunere, ci doar dacă există indicii clare că patrimoniul este în pericol real.
Totuși, în practică, ANAF invocă uneori motive discutabile.
„Din păcate, printre motivele invocate de ANAF când pune sechestru și poprire, ca măsuri asigurătorii, se află și faptul că societatea nu are în conturi suma pe care ar trebui să i-o plătească. Într-o astfel de interpretare, oricine se va califica pentru instituirea de măsuri asigurătorii, pentru că puține sunt situațiile în care firmele chiar au în conturi disponibilități la nivelul potențialelor sume pe care ar putea să le impună Fiscul”, mai afirmă Dobrinescu.
Imposibilitatea de a te apăra în timp util
Avocata semnalează și o problemă procedurală gravă: contribuabilul nu are timp să formuleze contestații.
„Poziția procesuală din care începi să te aperi este principala problemă”, spune ea, explicând că nici Fiscul, nici contribuabilul nu pot furniza explicații detaliate într-un interval atât de scurt.
„Ești dator dintr-o dată, la câteva zile distanță de momentul la care Fiscul îți solicită primele (și ultimele) explicații… În același timp, te trezești și cu conturile blocate și bunurile sechestrate, fără a avea un minim răgaz între momentul impunerii și momentul executării silite”, punctează avocata conform sursei citate.
Codul de procedură fiscală prevede că măsurile asigurătorii devin executorii imediat ce expiră termenul de plată al deciziei de impunere — termen care este întotdeauna sub 30 de zile. Prin urmare, conturile pot fi deja executate silit înainte ca o contestație să ajungă în fața unui judecător.
„Este imposibil în sistemul de drept actual ca cineva să formuleze contestație împotriva deciziei de măsuri asigurătorii și un judecător să o judece în acest timp… contestația rămâne fără obiect pentru că deja s-a întâmplat executarea.”
În ultimele două luni, măsurile asigurătorii nu au vizat doar sumele stabilite prin verificări documentare, ci și amenzile aplicate. Dacă Pachetul 2 de măsuri fiscale va fi adoptat în forma actuală, amenzile între 40.000 și 300.000 lei vor putea fi automat supuse sechestrelor și popririlor.
În opinia Luisianei Dobrinescu, din primăvară este posibil să discutăm și despre atragerea automată a răspunderii solidare a asociaților și administratorilor, chiar și în lipsa oricărei rele-credințe.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
