Skip to content
Politică

Schimbarea la față a lui Iohannis. Manevre tactice în câmp electoral EXCLUSIV

secundatv.ro

Redacția PSnews.ro vă prezintă în cele ce urmează schimbarea la față a președintelui Klaus Iohannis. Vedeți ce manevre tactice a început deja să facă acesta în câmp electoral.

A început în șuturi: risipă pe concedii și pe vizitele externe

Klaus Werner Iohannis și-a început mandatul de președinte al României într-un mod nu anemic, ci de-a dreptul deplorabil. Ne amintim cum primul lui an a fost marcat de critici din ce în ce mai insistente din partea opoziției și a presei, lui Iohannis fiindu-i reproșate prezențele sporadice (și chiar și acelea mai mult pe Facebook) și reacțiile întârziate în problemele de la ordinea zilei. Să amintim doar chestiunea refugiaților sau cea a abuzurilor din justiție: de la dosarul Marianei Rarinca până la imixtiunea SRI în cauzele penale și apărarea Codruței Kovesi, indiferent de gravitatea acuzațiilor împotriva acesteia. De altfel, zona justiției i-a adus poate cea mai puternică lovitură de imagine președintelui: pierderea definitivă a casei din Sibiu obținută cu acte false.

La acestea s-au adăugat supraexpunerea mediatică a soției președintelui, Carmen Iohannis, ale cărei ținute surprinse de mass media variau între extrema adolescentină (a se vedea rochia înflorată și destul de scurtă de la învestitura prezidențială) și cea de lux (de nivelul a mii de euro – Click.ro a prezentat un astfel de caz în mai 2015).

Klaus Iohannis nu a stat deloc bine nici la capitolul extern, deplasările lui în străinătate fiind mai degrabă pentru vacanțe decât pentru întâlniri oficiale, acestea din urmă fiind fără rezultate notabile.

Mai grav este că deplasările externe ale lui Klaus Iohannis din numai primele șapte luni de activitate la Palatul Cotroceni costaseră mai mult decât cele ale lui Traian Băsescu din același interval al oricăruia dintre cele două mandate prezidențiale, după cum PSnews.ro v-a arătat în septembrie 2015.

DETALII AICI: EXCLUSIV DOCUMENT Cât costă deplasările lui Iohannis în șapte luni de mandat. Vezi cu cât a cheltuit mai mult decât Băsescu

În altă ordine de idei, EVZ.ro a inventariat în august 2016 concediile de lux în care soții Iohannis merseseră până în acel moment (cele mai multe în străinătate):

  • Palm Beach (Florida) – decembrie 2014, imediat după câștigarea alegerilor;
  • insulele Madeira (Portugalia) – aprilie 2015;
  • Neptun – august 2015;
  • Miami (Florida) – decembrie 2015-ianuarie 2016

La acestea se adaugă vacanțele petrecute la rudele din Germania în august 2016 (potrivit Libertatea.ro), respectiv în Spania, în aprilie 2017 (conform Antena3.ro).

PNL, lăsat de izbeliște

Nu în ultimul rând, Klaus Iohannis a fost criticat pentru că, imediat după accederea la Cotroceni, a lăsat din brațe Partidul Național Liberal (care îl ajutase să devină președinte în 2014), dând ocazia ca PNL să încapă pe mâna unor lideri cu o prestație jenantă: Alina Gorghiu, Vasile Blaga, Raluca Turcan, iar în prezent Ludovic Orban. Am lăsat la urmă acest aspect, întrucât el are două tăișuri: alte voci l-au lăudat pe Iohannis pentru că nu a repetat modelul Băsescu și a evitat să facă din PNL un nou partid prezidențial, cum fusese PDL la vremea lui.

Trezirea din ultimele șase luni:

1. Mai moale cu vacanțele în străinătate

În contrast cu cele prezentate mai sus, ultima jumătate de an ne-a pus în fața ochilor un Klaus Iohnannis radical schimbat. În primul rând, președintele (împins sau nu de la spate de către consilieri – contează mai puțin) a rărit vacanțele, petrecându-și-le mai degrabă în România decât în străinătate. De altfel, politicianul fusese pozat deja – în septembrie 2016 – în Munții Făgăraș (a scris Știreazilei.ro) și a anunțat pentru România TV că urma să își petreacă Sărbătorile de iarnă în București și în Sibiu (altă fotografie – publicată de EuropaFM.ro – îl înfățișa pe șeful statului alături de alți turiști, la Hotelul de Gheață de la Bâlea Lac). Singur concediul spaniol din aprilie 2017 a rupt regula sejururilor autohtone, întrucât la începutul acestei luni soții Iohannis au apărut pe Ziare.com cu imagini din Munții Retezat.

Înainte să trecem la următorul intertitlu, vă amintim că nici Carmen Iohannis nu s-a mai înghesuit în lumina reflectoarelor, intrând într-un con de umbră în ultima jumătate de an. Astfel, a dispărut o sursă de vulnerabilizare a președintelui în fața presei mondene.

2. OUG 13

Klaus Iohannis a devenit cu adevărat relevant pe scena politică din România abia în ianuarie 2017: lăsat fără „Guvernul Lui” și conștient că guvernarea tehnocrată fusese un experiment eșuat (ce reușise să revolte inclusiv PNL, care pierduse electorat în favoarea lui Dacian Cioloș și a USR), șeful statului s-a trezit singur în fața unei coaliții PSD-ALDE cu majoritate absolută în Parlament (secondată de etern oportunista UDMR), coaliție care a aruncat țara în aer încă din primele săptămâni de guvernare.

Astfel, dându-și seama că un PSD cu mână liberă s-ar fi făcut luntre și punte ca să-l scape de pușcărie pe Liviu Dragnea, Partidul Social Democrat promovând Ordonanța 13 indiferent dacă prin așa ceva ar fi aruncat România în prăpastie, Klaus Iohannis în primă fază s-a dus peste Sorin Grindeanu în ședința de Guvern (a se vedea declarația despre „cei doi elefanți din încăpere: ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale”). Văzând că oamenii lui Dragnea nu înțeleg de vorbă bună, Klaus Iohannis a coborât în stradă, afișându-se alături de protestatari în celebra geacă roșie. Sigur că a fost tocat mărunt de către presa favorabilă PSD-ului, care l-a acuzat de tentativă de lovitură de stat, dar mutarea șefului de stat le-a dat apă la moară protestatarilor, iar presiunea sutelor de mii de manifestanți din toată țara – și chiar și din străinătate – i-au făcut pe guvernanți să bată în retragere și să abroge OUG 13 (chiar dacă două săptămâni mai târziu).

Anume acțiunile lui Klaus Iohannis legate de Ordonanța 13 l-au transformat pe acesta într-un președinte-jucător, constituind un punct de cotitură în imagologia prezidențială.

De altfel, prezența mediatică a Președinției, în general (chiar dacă Iohannis nu a avut mereu chef să iasă personal cu declarații), fusese sporită încă de la finele lui august 2016, prin numirea ca purtător de cuvânt a fostei jurnaliste Mădălina Dobrovolschi (ex-Pușcalău), după îndelungata perioadă în care Administrația Prezidențială stătuse fără comunicator (precedentul purtător de cuvânt, Tatiana Niculescu-Bran, demisionase în aprilie 2015, după o prestație aproape inexistentă).

3. Urecheala bugetară aplicată oamenilor lui Dragnea

Luna iunie a fost marcată de teatrul absurdului pus în scenă de către PSD: partidul și-a dat jos – prin moțiune de cenzură propriul guvern, pe care îl instalase în decembrie 2016. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, cei mai mulți dintre miniștrii lui Sorin Grindeanu rămâneau în funcții, chiar dacă evaluarea partidului îi declarase incompetenți (în frunte cu noul premier Mihai Tudose). Mai grav: noul cabinet venea cu propuneri controversate în domeniul fiscal, care contraziceau programul de guvernare cu care PSD câștigase alegerile parlamentare.

În acest context, la ceremonia de la finele lunii, dedicată depunerii jurămintelor de învestire, Klaus Iohannis a avut cel mai dur discurs din mandatul de președinte, cerându-le guvernanților să termine cu „țopăiala” bugetară.

„Aţi băgat ţara în criză fiindcă nu aţi ştiut să guvernaţi. (…) Vă rog să terminaţi cu această ţopăială fiscal-bugetară!” le-a spus Iohannis celor din coaliție, marcând astfel a doua mutare în stoparea tăvălugului PSD-ist.

4. Vizitele externe

În cuvântarea ținută cabinetului Tudose, Klaus Iohannis le-a cerut miniștrilor să respecte angajamentele luate față de partenerii externi, inclusiv cel privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare. Contextul era cât se poate de nimerit, după ce Iohannis bifase în aceeași lună iunie nu mai puțin de trei vizite în străinătate (SUA, Germania și Franța), consolidându-și poziția de jucător pe plan extern.

Cu ochii pe alegerile din 2019

Devine din ce în ce mai evident că Iohannis își pregătește încă de pe acum realegerea din 2019, idee confirmată nu mai devreme de zilele trecute, când, aflat în vizită în Covasna, președintele a refuzat să atingă steagul secuiesc, făcându-le, în schimb, cadou maghiarilor un drapel tricolor românesc.

CITIȚI ȘI: Iohannis, gest hotărât: nu a atins steagul secuiesc, ci a scos tricolorul românesc FOTO

Momentul în care ne aflăm este cu atât mai important, cu cât el marchează jumătatea primului mandat prezidențial. Conștient – chiar dacă destul de târziu – că până acum a ratat ocazia unei prezențe mai pregnante în spațiul public (poate și pentru ca poporul să aibă timp de liniștire după anii agitați cu Traian Băsescu), iată că acum Klaus Iohannis apasă pedala, sperând să treacă într-o treaptă superioară până la scrutinul din 2019. În linii mari, până acum, el și-a lăsat adversarii politici să își facă mendrele și să își rupă gâtul, dar ultimele luni ne-au prezentat un Iohannnis-jucător, conștient că realegerea nu se face cu aura de locuitor al unui turn de fildeș.

Mai pe românește: șeful statului a înțeles că tăcerea – dacă până acum l-a ajutat – acum ar putea să îi aducă deservicii în percepția publică. Nu de alta, dar PNL – care l-a propulsat în 2014 – a ajuns acum suficient de slab încât Klaus Iohannis să nu se mai poată baza prea tare pe el. Pe cale de consecință, singura variantă validă pentru președinte este să își revigoreze propriul electorat de dreapta (ceea ce PNL încă nu este în stare să facă, după ce a pierdut voturi în favoarea zonei USR-Cioloș). Nu încheiem înainte de a menționa că Iohannis trebuie nu doar să continue ceea ce a început în ianuarie, ci și să-și recupereze marile promisiuni anunțate încă mai demult – spre exemplu, mult-trâmbițatul proiect de țară „România Educată”.

1 comentariu la “Schimbarea la față a lui Iohannis. Manevre tactice în câmp electoral EXCLUSIV

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *