Autoritatea Electorală Permanentă propune o reformă amplă a legislației privind partidele politice. Proiectul noii legi a partidelor, pus vineri în transparență decizională, schimbă regulile de la înființarea unei formațiuni până la reorganizarea, dizolvarea și radierea acesteia. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a prezentat vineri principalele modificări și a precizat că proiectul a fost elaborat inclusiv ținând cont de decizii ale Curții Constituționale și ale instanțelor, precum și de legislația din alte state membre ale Uniunii Europene.
Printre cele mai importante propuneri se numără creșterea numărului minim de fondatori de la trei la 100, mutarea procedurii de înregistrare a partidelor de la instanță la AEP, digitalizarea registrelor și schimbarea statutului juridic al formațiunilor politice.
Minimum 100 de fondatori pentru înființarea unui partid
Una dintre cele mai importante modificări propuse de AEP privește numărul minim de persoane necesar pentru constituirea unui partid politic.
În prezent, după intervenția Curții Constituționale care a eliminat vechea condiție de 25.000 de membri fondatori, un partid poate fi constituit de numai trei persoane. AEP consideră că acest prag este prea redus și propune ca o formațiune politică să aibă cel puțin 100 de membri fondatori.
„Propunerea pe care o face Autoritatea Electorală Permanentă este ca un partid politic să se înființeze cu minimum 100 de membri cetățeni români, având exercițiul drepturilor electorale, cu cerința reprezentării ambelor sexe”, a explicat Adrian Țuțuianu.
Așadar, nu ar fi suficient doar ca fondatorii să fie cetățeni români cu drepturi electorale. AEP introduce și o condiție privind reprezentarea ambelor sexe.
AEP compară pragul propus cu legislația din alte state UE
Pentru fundamentarea propunerii, Autoritatea Electorală Permanentă a analizat regulile existente în mai multe state europene.
Potrivit exemplelor prezentate de Adrian Țuțuianu, în Croația sunt necesari 100 de membri pentru înființarea unui partid, în Grecia 200, iar în Letonia, Slovenia, Bulgaria și Estonia câte 500. În Lituania, pragul ajunge la 2.000 de membri.
În alte state europene, în locul unui număr minim de fondatori există cerințe privind numărul de susținători ai formațiunii.
Președintele AEP a recunoscut că propunerea de creștere a pragului de la trei la 100 de persoane este una care poate genera controverse.
AEP: Unele partide sunt înființate de membri ai aceleiași familii
Unul dintre argumentele invocate de conducerea AEP pentru majorarea pragului este situația întâlnită în practică.
„Ce am constatat în practică este că foarte multe partide politice, de care poate nici n-ați auzit, sunt înființate de membrii aceleiași familii”, a afirmat Adrian Țuțuianu.
Prin creșterea numărului minim de fondatori, AEP urmărește să evite situațiile în care existența unui partid politic poate fi inițiată de un grup extrem de restrâns de persoane și să impună un nivel minim de reprezentativitate încă din momentul constituirii.
Înregistrarea partidelor ar urma să fie mutată la AEP
O altă schimbare majoră vizează instituția care se ocupă de înregistrarea partidelor.
În prezent, procedura este gestionată de instanță, însă AEP propune ca înregistrarea formațiunilor politice să se facă la Autoritatea Electorală Permanentă.
„Considerăm că partidele politice ar trebui înregistrate la Autoritatea Electorală Permanentă”, a spus președintele AEP.
Schimbarea ar transfera, astfel, o competență importantă din zona instanțelor către autoritatea electorală.
Cererile ar urma să fie repartizate aleatoriu
Potrivit proiectului prezentat de Adrian Țuțuianu, procedura de la AEP nu ar presupune însă ca aceeași structură administrativă să soluționeze discreționar toate solicitările.
Cererile ar urma să fie repartizate aleatoriu unor completuri, după un mecanism pe care șeful AEP l-a comparat cu sistemele utilizate în alte proceduri administrative și jurisdicționale, inclusiv cele de la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sau Registrul Comerțului.
AEP ar urma astfel să îndeplinească un rol mult mai important în procesul de constituire și modificare a formațiunilor politice.
Deciziile AEP ar putea fi contestate la Curtea de Apel București
Mutarea procedurii de înregistrare la AEP nu ar însemna eliminarea controlului instanțelor.
Proiectul prevede posibilitatea contestării deciziei Autorității la Curtea de Apel București. Fondatorii, Parchetul sau alte persoane interesate ar putea ataca actul prin care AEP aprobă sau respinge înregistrarea unei formațiuni politice.
Același mecanism ar urma să fie aplicat și în cazul modificărilor ulterioare privind partidele.
AEP susține astfel că reforma combină o procedură administrativă de înregistrare cu păstrarea controlului judecătoresc.
Partidele ar deveni persoane juridice de drept privat
Proiectul propune și o schimbare de principiu privind natura juridică a partidelor politice.
În prezent, legislația le definește drept persoane juridice de drept public. Adrian Țuțuianu a explicat că AEP nu împărtășește această abordare și propune ca partidele să fie definite drept persoane juridice de drept privat.
Schimbarea urmărește, în viziunea autorității, o mai bună reflectare a naturii partidelor și a autonomiei lor față de stat.
Partidele ar rămâne însă entități cu un rol constituțional și public important, având în vedere funcția lor în reprezentarea politică și în procesul electoral.
AEP vrea să reglementeze întregul „ciclu de viață” al unui partid
Noua lege nu se limitează la regulile de înființare.
Potrivit AEP, proiectul acoperă întregul parcurs al unei formațiuni politice: de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere.
Autoritatea spune că noul cadru ar trebui să înlocuiască actuala abordare, concentrată în principal pe înregistrarea partidelor și pe reguli generale, cu una care reglementează toate etapele existenței unei formațiuni.
În acest fel, legea ar urma să stabilească reguli mai clare și pentru situațiile în care un partid își modifică structura, se reorganizează sau își încetează existența.
Reguli noi privind identitatea partidelor
Proiectul clarifică și regulile privind identitatea formațiunilor politice.
AEP include între domeniile vizate de reformă elementele care țin de identitatea partidului și de diferențierea acestuia în raport cu celelalte formațiuni.
Scopul este de a avea reguli mai clare pentru existența și identificarea formațiunilor în evidențele oficiale.
Drepturile membrilor ar urma să fie mai clar reglementate
O componentă importantă a proiectului o reprezintă drepturile membrilor de partid.
AEP anunță reguli mai clare privind statutul membrilor și protecția drepturilor acestora, într-o încercare de consolidare a democrației interne.
Autoritatea susține că reforma trebuie să păstreze autonomia politică a partidelor, dar să stabilească mai clar limitele și garanțiile care țin de funcționarea lor internă.
Mai multă democrație în interiorul formațiunilor
Organizarea internă a partidelor este o altă zonă vizată de noul proiect.
AEP anunță clarificarea regulilor privind modul în care formațiunile sunt organizate și funcționează, în paralel cu obiectivul de creștere a democrației interne.
Proiectul încearcă astfel să găsească un echilibru între autonomia partidelor de a-și stabili propriile structuri și necesitatea ca drepturile membrilor să fie respectate.
Reguli pentru patrimoniul partidelor
Noua lege ar urma să conțină și reguli mai clare privind patrimoniul formațiunilor politice.
Această componentă este importantă inclusiv în cazul reorganizării, dizolvării și radierii unui partid, întrucât legea propusă de AEP urmărește să acopere toate etapele existenței sale.
Autoritatea include patrimoniul printre domeniile care ar urma să fie reglementate explicit în noul cadru.
Fundațiile politice și organizațiile de campanie, introduse în noul cadru
Proiectul reglementează și fundațiile politice și organizațiile de campanie.
AEP urmărește astfel să includă în aceeași arhitectură legislativă nu doar partidele propriu-zise, ci și structuri asociate activității politice.
Organizațiile de campanie sunt tratate distinct în proiect, în timp ce fundațiile politice intră, de asemenea, în sfera noilor reguli.
Registrele partidelor ar urma să fie digitalizate
O componentă importantă a reformei este digitalizarea.
AEP propune preluarea registrelor referitoare la partidele politice și transferarea lor în responsabilitatea autorității, împreună cu digitalizarea procedurilor.
Astfel, evidența formațiunilor, modificările privind structura acestora și procedurile administrative ar urma să fie gestionate într-un sistem modernizat.
AEP prezintă digitalizarea drept una dintre principalele modalități prin care procesul poate deveni mai transparent și mai eficient.
Mai multă transparență și disciplină financiară
Proiectul pune accent și pe transparență, integritate și disciplină financiară.
AEP susține că noul cadru trebuie să asigure un control mai clar asupra modului în care funcționează formațiunile, fără a afecta autonomia lor politică.
Componenta financiară trebuie analizată însă împreună cu proiectele și regulile specifice privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, întrucât comunicatul AEP privind noua lege a partidelor prezintă în principal principiile reformei, nu toate modificările tehnice din domeniul finanțării.
De ce spune AEP că este nevoie de o nouă lege
Potrivit Autorității Electorale Permanente, legislația trebuie adaptată atât la evoluția jurisprudenței interne, cât și la experiența ultimelor decenii.
Adrian Țuțuianu a precizat că proiectul a fost elaborat prin raportare la decizii ale Curții Constituționale și ale instanțelor, dar și la legislația altor state membre ale Uniunii Europene.
AEP susține că rezultatul ar trebui să fie un cadru mai coerent, care să reglementeze întregul parcurs al unui partid și să țină cont de realitățile actuale ale vieții politice.
Dezbaterea cu partidele parlamentare are loc pe 27 august
Proiectul noii legi a partidelor a fost publicat în transparență decizională pe 21 august 2026.
AEP a anunțat că va organiza pe 27 august o dezbatere la care sunt invitați reprezentanții partidelor politice parlamentare și ai grupurilor parlamentare.
Observațiile și propunerile privind proiectul pot fi transmise către AEP până pe 20 septembrie 2026, la adresa de e-mail indicată de autoritate.
Proiectul este, în această etapă, o propunere și nu reprezintă încă legislație în vigoare. Forma finală poate suferi modificări în urma dezbaterii publice și a procedurii legislative.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
