Consilierii generali PNL şi USR PLUS au ajuns la un acord privind preţul gigacaloriei în Capitală, bucureştenii urmând să plătească 330 de lei, faţă de 164 de lei cât suportă în prezent, începând cu data de 1 aprilie a acestui an. Astfel, pe lângă preţul plătit de populaţie, Primăria Capitalei va veni cu o subvenţie de aproximativ 650 de lei, pentru a acoperi costul total al gigacaloriei, care se ridică la 980 de lei pe lună.
Analistul Petrișor Peiu a vorbit în exclusivitate pentru PS News despre creșterea prețului gigacaloriei, precizând că decizia era una previzibilă în contextul în care subvenția plătită de Primăria Capitalei se dublase.
“Nu aveau ce să facă. Prețul cu care Elcenul cumpăra gazul de la Romgaz este mai mult decât dublu anul acesta și atunci și prețul gigacaloriei s-a dublat. Deci primăria în loc să plătească 460 de lei cât era până acum, trebuie să plătească aproximativ 800 de lei. Ei se chinuie de 4 luni să crească prețul pe care îl plătește populația pentru că altfel ei ar plăti o subvenție dublă. Bugetul Primăriei Capitalei e undeva pe la vreo 5 miliarde de lei. Din aceștia, 1 miliard era subvenția la Termoenergetica. Dacă se dubla, era vorba despre 2 miliarde. Până acum PNL și USR, care dețin majoritatea în consiliu, nu s-au înțeles politic. Oricum nu cred că Primăria Capitalei va avea suficienți bani”
Întrebat care ar fi soluția la această problemă, analistul a precizat că:
“O soluție ar fi fost să cumpere ei Elcenul. A fost o discuție foarte lungă de fuzionare între Elcen și Termoenergetica. Dacă cumpărau Elcen mai puteau reduce puțin din costuri. Altă soluție ar fi să crească prețul pe care îl plătește populația. În alte orașe ale țării prețul este mult mai mare pe care îl plătește populația. Deci cred că se putea merge mai sus, încă vreo 100 de lei în plus”.
Alți doi experți consultați de Europa FM consideră, de asemenea, că o creșterea a prețului la gigacalorie în București pentru populație, de la 143 de lei la 346 de lei, nu va rezolva criza termoficării. Președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România spune că și acum, o treime din populație are restanțe. Creșterea prețului la căldură va însemna mai puține încasări la regia de stat, estimează Radu Opaina: „populația nu dispune de resurse financiare pentru căldură la nivelul ăsta și va scade consumul în următoarea perioadă, la iarnă, în lunile următoare. Undeva la 30% este procentul actual al restanțierilor.”
Bula de săpun de la București
La nivel de țară, Bucureștiul reprezenta până acum o excepție în ceea ce privește prețul gigacaloriei. În ciuda faptului că prețul de producție al energiei termice crescuse substanțial în ultimele luni – în București cu 86% – populația continua să plătească tot 164 de lei pe gigacalorie, unul dintre cele mai mici prețuri din țară. Situația nu putea continua la nesfârșit pentru că risca să trimită în faliment instituțiile care acopereau diferența printr-o subvenție generoasă. Scumpirea reflectă așadar realitatea din ultimele luni, anume creșterea prețului de producție al energiei termice. Bucureștenii vor continua să primească o subvenție substanțială, însă vor trebui să contribuie la rândul lor cu o sumă mai mare de bani.
Prețul gigacaloriei în țară
Anul trecut 2021 existau orașe din România în care prețul gigacaloriei era de câteva ori mai mare decât cel de la București. La Craiova de pildă, populația plătea 390 de lei/gigacalorie, iar diferența până la 702 lei/gigacalorie era subvenționată de primărie. La Iași, locuitorii plăteau 345 de lei/gigacalorie, iar restul de jumătate proveneau din subvenții ale primăriei. La Focșani, populația plătea 285 de lei/gigacalorie, iar diferența până la 638 de lei era asigurată din bugetul local. La Buzău scumpirea era substanțială, de la 250 de lei/gigacalorie la 377 de lei/gigacalorie, iar diferența până la 828 de lei/gigacalorie era suportată de primărie.
