Skip to content
Politică

Scurgerile de informații din dosare. Șerban Nicolae: Toată experiența de 2.000 de ani arată asta! EXCLUSIV

agerpres.ro

Senatorul Șerban Nicolae – liderul grupului PSD din forul legislativ superior – a oferit joi o declarație pentru PSnews.ro, în care a contrazis argumentele celor care susțin că, prin cel mai recent amendament adoptat de către Comisia Iordache, li se pune căluș la gură procurorilor.

CITIȚI ȘI: Comisia Iordache iar riscă să inflameze spiritele: amendament ce nu le pică bine procurorilor

Ne referim la amendamentul care pedepsește cu închisoarea reprezentanții autorităților care scurg informații din dosarele penale aflate în faza urmăririi penale.

Concret: Șerban Nicolae a accentuat ideea că – potrivit Codului de Procedură Penală (articolul 285) – procedura din cursul urmăririi penale este nepublică.

În plus, parlamentarul de București a atras atenția că actuala legislație îi pedepsește doar pe martori, experți și interpreți; nu și pe procurorii care scurg informații din dosare.

„O asemenea interpretare (cea legată de căluș pentru procurori – n.r.) ar fi cel puțin bizară. În condițiile în care vorbim de faza nepublică a urmăririi penale, atunci e clar că acest caracter nepublic este valabil erga omnes (se aplică tuturor).

Mai mult decât atât: în actualul Cod, printr-o logică cel puțin anormală (dacă nu foarte strâmbă), sunt pedepsiți doar martorii, experții și interpreții, dacă dau informații din dosarele aflate în faza de cercetare penală. Orice altă persoană care are contact cu un dosar penal ar putea, teoretic, să dea informații dintr-o anchetă penală fără niciun fel de constrângere și fără niciun fel de perspectivă a unei sancțiuni; mai puțin martorii, experții și interpreții, care ar merge la închisoare dacă ar face așa ceva – ceea ce mi se pare că este valabil doar în logica strâmbă a celor care au compus Codul de Procedură Penală cu atât de multe vicii de neconstituționalitate.

Din punctul meu de vedere, lucrurile ar trebui să fie tranșante și simple pentru toată lumea: este faza nepublică? Atunci nimeni nu are acces, în afara celor care au competență legală în legătură cu o anchetă penală”, a explicat Nicolae.

Confruntat cu ipoteza unei spețe de maxim interes public, în care – de exemplu – procurorii au prins o parte dintr-o bandă de tâlhari sau de violatori – și ar putea avertiza populația cu privire la modul de acțiune al acestei bande, pentru ca oamenii să se poată păzi, Șerban Nicolae a contraargumentat că publicarea unor informații din dosar nu ar face decât să îi pună în temă pe ceilalți membri ai bandei. În altă ordine de idei: senatorul PSD a adus în discuție o practică de 2.000 de ani în acest domeniu.

„La ce ar folosi să dea detalii procurorii în mod public? Faptul că e de interes public poate să ducă dosarul într-o zonă de interes al cancanului. Iar dacă le întrebați pe victime, ele niciodată n-o să fie foarte încântate. Asta în primul rând.

În al doilea rând, nicăieri în Codul de Procedură Penală nu se găsește – și nici n-ar fi justificată – publicitatea urmăririi penale. Există o logică pentru care această fază nu este publică: în primul rând, să nu-i avertizeze pe cei care ar putea să fie vizați de anchetă, să nu le aducă la cunoștință stadiul în care se află cercetarea, cât de aproape a ajuns ancheta de aceste persoane. Care ar fi beneficiul? Care ar fi utilitatea publică? Care ar fi utilitatea concretă a unei anchete penale faptul că procurorul, șeful parchetului, purtătorul de cuvânt sau un prieten al procurorului se apucă și dă detalii – mai ales că există cel mai probabil riscul ca aceste detalii să fie prezentate nu doar selectiv, ci și distorsionat. Pentru că, la urma umei, nimeni nu garantează că lucrurile se prezintă ca un rezumat de știri de la o televiziune sau de la un post de radio, ci și fiecare va comunica așa cum crede el de cuviință.

Cel mai bine ar fi ca pe durata urmăririi penale să se păstreze caracterul nepublic. Toată experiența de 2.000 de ani în materie penală arată că nu există niciun fel de utilitate (nici în privința instrumentării cauzei, nici în privința interesului general) ca în faza urmărire penală o anchetă să fie publică – fie parțial, fie integral”, a încheiat Șerban Nicolae.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *