Skip to content
Opinii & Analize

Scurtă radiografie a viitorului Parlament

Deși sunt, ca de obicei, mici incongruențe – unele probabil interesate – între diferitele sondaje care circulă privind rezultatul votului din ziua de Moș Nicolae, un lucru e clar. Mari minuni nu prea se anunță.

Desigur, în urma constatărilor de la alegerile din ultimii ani, mulți analiști glosează pe ideea unei prezențe masive care ar răsturna toate calculele. Da, o prezență mare ar putea fi o mică surpriză. Pentru că ar fi în ciuda vremii de afară și, mai ales, în ciuda pandemiei. Se întâmplă să cred că variabila prezență oricum nu va mai avea aceeași putere de a răsturna calcule ca la europarlamentarele din 2019, de exemplu. În primul rând, nici la localele de anul acesta prezența nu a fost atât de mică pe cât se preconiza, deși valul II al pandemiei începea să își arate „colții”. Deci avem un termen de comparație, firește, ținând cont de specificul fiecărui tip de scrutin. Oricum, e de așteptat să fim serios cu prezența sub cota de la localele din septembrie, cauzele fiind ușor de înțeles: aleșii locali nu mai au niciun interes real în „ridicarea” poporului la vot; alegerile parlamentare nu sunt chiar atât de interesante pentru public; rezultatul alegerilor este, prin configurația forțelor politice, relativ așteptat și nu plutește vreo mare schimbare în aer.

Un singur lucru voi mai spune la acest subiect. O prezență mai mare decât cea așteptată, dacă va fi, cel mai probabil va avantaja USR-Plus, care oricum va lua un scor mai mare decât cel obținut per total la locale, la acestea din urmă alianța neavând un număr de candidați comparabil cu cel al marilor partide.

Marea plictiseală a acestor alegeri este însă alta, deci nu una legată de scorurile partidelor, ci de faptul că, aproape indiferent de ce se va întâmpla la urne, deja știm ce rezultat vor avea alegerile. Și este de ajuns să ne uităm la ce așteptări au chiar partidele de la votul de duminică, așteptări vizibile în mesajele publice ale acestora, corelate cu ce mai umblă pe piața sondajelor…

În mod real, PNL crede că va ieși undeva la 35%. Sau speră, pentru că asta i-ar permite, după redistribuiri (și în funcție de ce va fi de redistribuit), „să bată” în 40%. Oricum, PNL va fi în banda 30-35% duminică și, în funcție de cum își mobilizează votanții va fi mai departe sau mai aproape de marele lui proiect electoral: o guvernare fără USR-Plus, foarte puțin probabilă, totuși.

PSD speră spre 30%, dar probabil va ieși mai aproape de 25%. Marea problemă a PSD nu este însă scorul, atâta timp cât va reuși să iasă pe locul 2, după PNL, la aceste alegeri dificile. Mobilizarea votanților PSD depinde de proiectul politic al partidului. PSD nu pare să fi reușit să prezinte electoratului său un scenariu credibil de constituire a viitorului guvern. Adică să prezinte niște aliați cu care ar putea face o majoritate, care să nu fie refuzată de președinte (președinte despre care știm cât de mult iubește PSD-ul, oricum).

USR-Plus are, cum am spus de atâtea ori, un electorat capricios, condus mai degrabă de opinia politică decât de mobilizarea de partid. Cred că alianța și-a stabilit un obiectiv de tipul 20-22% la vot, atât în ideea de a trece un prag psihologic, cât mai ales în aceea de a deveni “inevitabili” pentru PNL la guvernare. Ce stă în calea acestui proiect? O serie de discuții neplăcute din interiorul partidului și, poate și faptul că USR-Plus pare a își fi făcut campanie mai degrabă pe temele sale deja tradiționale, dar despre un proiect concret de gestionare a pandemiei nu s-a auzit mare lucru. Sondajele din ultima vreme sunt foarte fluctuante în ceea ce privește estimarea procentului pe care îl va obține USR-Plus duminică, întinzându-se de la 13/14% până spre 18/19%, evident, și în funcție de simpatiile realizatorului. Cert este că USR-Plus este formațiunea cu cea mai mare miză în aceste alegeri.

ProRomânia are de asemenea niște parametri de scor greu predictibili. Diferite sondaje îl dau oriunde între 5 și 8/9%. E de presupus că la votul real va lua un scor mai mic decât în cele mai optimiste sondaje, măcar pe criteriul votului util. Poate de aici și campania electorală ușor ciudată a partidului, care deși nu este una dintre forțele decisive de pe piața politică și-a construit marketingul pentru aceste alegeri în jurul unor mesaje de partid de guvernare, gata să dea inclusiv premierul și folosind în acest sens imaginea lui Victor Ponta.

Cel mai probabil, PMP și UDMR vor trece pragul electoral și de această dată. Depinde însă mai mult de cum va evolua PNL în această duminică dacă ruta guvernamentală PNL-PMP-UDMR va fi fezabilă, cu lăsarea USR-Plus în afara guvernării. Cert este că USR-Plus nu va fi un partener comod de guvernare pentru PNL. Și atunci, întreaga paradigmă cu “am făcut niște alegeri totuși riscante în pandemie ca să dăm țării stabilitate” nu știm dacă va mai fi valabilă.

Desigur, dacă PMP nu trece pragul însă, va fi un veritabil festin al celorlalte partide pe redistribuiri. PNL e posibil să obțină după această procedură semnificativ mai multe locuri în Parlament față de votul efectiv, dar USR-Plus va deveni inevitabil…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *