Skip to content
Politică

Se apropie un mare cutremur în România? Director general INFP: „Este nevoie de o atenţie permanentă!” EXCLUSIV INTERVIU

Directorul General al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), Dr.ing. Constantin Ionescu a acordat, recent, un interviu pentru PSnews.ro, în care a vorbit despre posibilitatea producerii unui nou dezastru seismic în România, asemănător celui din 1977.

În același timp, Dr. Ing. Constantin Ionescu a vorbit și despre situația dezastruoasă în care se află majoritatea clădirilor din Capitală, susținând că „progresele făcute până în prezent sunt departe de a asigura o reducere semnificativă a riscului seismic”.


 

Reporter Psnews: La 39 de ani de la cel mai mare cutremur din România, cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter, care a zguduit România din temelii, românii se întreabă când va avea loc următorul mare seism. Când estimați că avertizările seismologice potrivit cărora marele cutremur se apropie, se vor adeveri?

Dr. Ing. Constantin Ionescu: Avertizările seismologice au un caracter pur statistic. Din această cauză ele nu pot preciza anul când următorul cutremur major se va produce cât și magnitudinea viitorului cutremur. Având în vedere istoria activitătii seismice înregistrate în zona Vrancea pe durata a câteva secole, seismologii atrag atenția asupra faptului că oricând este posibil sa se producă un cutremur cu magnitudini peste 6.0. De menționat, faptul că seismele vrâncene intermediare care produc pagube sunt cele cu magnitudini peste 7.0-7.2 grade Richter.

Reporter Psnews: Potrivit unor calcule seismologice, cutremurul care va lovi România în perioada următoare, va avea o magnitudine estimată între 7,5-7,6 grade pe scara Richter. Cât de pregătită este România pentru a face față unui cutremur atât de mare? Sunt autoritățile pregătite să intervină prompt și eficient?

Dr. Ing. Constantin Ionescu: Din punct de vedere al siguranței clădirilor la mișcarea seismică, progresele făcute până în prezent sunt departe de a asigura o reducere semnificativă a riscului (cu precădere în Bucureşti, dar și în alte centre urbane). În ceea ce privește capacitatea de reacție rapidă în caz de cutremur, s-au făcut progrese importante față de anul 1977. Totuși, având în vedere amploarea efectelor şi impactul sever cu care se va confrunta ţara noastră, este nevoie de o îmbunătăţire şi de o atenţie permanenta acordată creşterii eficienţei sistemului de intervenţie şi managementului în caz de cutremur. De asemenea trebuie pus un accent mare pe partea de prevenire prin educaţia populaţiei privind comportamentul la un cutremur major.

Reporter Psnews: Tot mai multe cutremure, de mici magnitudini, zguduie România în ultima perioadă. Aceste mici cutremure ar trebui să ne îngrijoreze sau nu?

Dr. Ing. Constantin Ionescu: Nu există o creştere a ratei de producere a cutremurelor mici în ultima perioadă faţă de perioadele anterioare. Regimul seismic în Vrancea se desfăşoară în parametri normali și nu trebuie să ne îngrijoreze apariţia aproape zilnică a cutremurelor mici. Doar în cazul unei creşteri sau scăderi anormale am putea avea în vedere eventualitatea pregătirii producerii unui cutremur major. În zona Vrancea se produc lunar în jur de 15 cutremure cu magnitudini mai mari de 2.0.

Reporter Psnews: Cea mai importantă dintre regiunile seismologice este Vrancea. Practic, această zonă este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România. Cum estimați că vor evolua lucrurile în privința acestor cutremure vrâncene?

Dr. Ing. Constantin Ionescu: In continuare zona Vrancea va rămâne principala zona seismică ‘furnizoare’ de cutremure mici, moderate şi mari. Ea va trebui să fie în prim planul atenţiei seismologilor și a autorităţilor deoarece cutremurele puternice produse pot afecta teritorii largi.

Reporter Psnews: Municipiul Bucureșţi este capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremure din cauza poziției geografice și a numărului de clădiri foarte vechi. S-au făcut demersuri pentru a evita o eventuală catastrofă? S-au găsit soluții și pentru construcțiile mai vechi?

Dr. Ing. Constantin Ionescu: Principala problemă în cazul oraşului Bucureşti rămâne consolidarea clădirilor vechi. Ea trebuie să constituie măsura prioritară în vederea reducerii efectelor viitorului cutremur.

Reporter Psnews: Mai mult, populația nu este destul de informată pentru a preveni un eventual dezastru. Credeți că ar trebui să se lanseze o campanie de informare și pregătire a populației, mult mai puternică?

Dr. Ing. Constantin Ionescu: Consolidarea construcţiilor vulnerabile este crucială. Ca măsuri de preventive, sunt extrem de importante informarea şi pregătirea populaţiei pentru situaţii de urgenţă. Campaniile trebuie să pună accentul pe metode interactive, cu aplicaţii practice, pe feed-back şi continuitate.

Reporter Psnews: România este o zonă care nu are privilegiul de a fi ferită de cutremure de o magnitudine importantă și tocmai de aceea este importantă crearea unui sistem eficient prin care majoritatea cetățenilor pot fi avertizați. S-a pus problema achiziției unui astfel de sistem în țara noastră? Beneficiați și de susținerea Inspectoratului pentru Situații de Urgență într-un astfel de demers?

Dr. Ing. Constantin Ionescu: In prezent INCDFP a dezvoltat un sistem de avertizare rapidă la cutremure. Sistemul este pus la dispoziţia autorităţilor şi avertizează câteva infrastructuri periculoase care pot afecta în mod indirect populaţia. Alarmarea populaţiei este unul din punctele importante ce trebuie avut în viitor de către autorităţi. Timpul de alarmare pentru Bucureşti este de 25-30 secunde la cutremurele produse la adâncimi intre 80-145 km. În prezent singurul sistem de alarmare seismică disponibil populaţiei este sistemul japonez care avertizează populaţia la cutremur şi tsunami. Acest sistem a fost pus la dispoziţia populaţiei după circa 30 de ani, timp în care au fost alarmate numai infrastructurile periculoase din Japonia. O decizie în acest sens şi stabilirea cadrului legislativ este o problemă de interes naţional în care INCDFP poate juca doar rolul unuia dintre multiplii factori care trebuie implicaţi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *